Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
EMINESCU, LA ANIVERSARA. CEL PUTIN AZI SA IL RECITIM!

EMINESCU, LA ANIVERSARA. CEL PUTIN AZI SA IL RECITIM!

Mihai Eminescu

 EMINESCU, LA ANIVERSARA. CEL PUTIN AZI SA IL RECITIM!
Se sărbătoresc 166 de ani de la naşterea celui mai iubit poet!

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Nationale, reprezintă data nasterii poetului national al românilor, Mihai Eminescu - 15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889.

MIHAI EMINESCU! Ce înseamnă pentru voi?

„Fiind foarte român, Eminescu e universal” – George Călinescu.

„Eminescu e fulgul nostru de nea” – Nichita Stănescu.

„Eminescu, omul deplin al culturii române” – Constantin Noica.

„Eminescu, românul absolut” – Petre Ţuţea.

„Eminescu e scheletul nostru din dulap” – Horia R. Patapievici.

„Eminescu trebuie contestat şi demitizat” – Cristian Preda.

Deci, carevasăzică, Eminescu între idolatrizare şi negare, între adorare muzeală şi contestare totală, între iubire şi ură.

Câte patimi mai stârneşte, încă, Eminescu! În vară se împlinesc 127 de ani de la moartea lui trupească.

Mă întreb cum se mai învaţă, azi, Eminescu la şcoală. Şi ce ştiu românii despre el. Mă tem că mai mult clişee, dintr-o tabără sau din alta – a adulării sau a denigrării.

Care e imaginea despre Eminescu? Ce se ştie din biografia lui? Despre formaţia lui? Despre prietenii şi iubitele lui? Despre convingerile lui politice?

Clişeu: a fost sărac. Greşit! A avut mereu posibilităţi materiale dar le-a irosit de fiecare dată, devorat de clipa cea repede. A vieţii şi a creaţiei.

Clişeu: a fost neîngrijit. Greşit! Ca orice amant care se respectă, se păstra curat şi frumos îmbrăcat.

Clişeu: a fost nefericit în dragoste. Greşit! A iubit, a fost iubit, a fost chiar preocupat să fie bun la pat.

Clişeu: a fost singur şi părăsit. Greşit! A avut prieteni, a băut cu ei, s-au veselit, s-au citit la „Junimea”. Râdea de se prăpădea cu Creangă, iar Creangă plângea de-şi scutura cămeşa cu Eminescu. A fost sponsorizat la sanatoriu de însuşi amfitrionul Maiorescu.

Clişeu: a fost trist. Greşit! S-a bucurat de viaţă, cu oaze de melancolie.

A trăit la maximum, s-a consumat rapid.

Despre convingerile politice şi creaţia lui culturală  nu zic decât atât: era de dreapta şi monarhist convins. Şi gazetar angajat.

Şi mai zic că pentru câteva poezii – de altfel, splendide şi motivate în context (ca „Doina” ), mintoşii odihniţi îl numesc şovin şi xenofob. Pentru câteva eseuri – argumentate, de altfel, tot în context, leneşii corecţi politic îl fac antisemit. Pentru că nu-l înţeleg, unii îl expediază: în neantul propriei percepţii. Iar alţii îl celebrează  fără să-l cunoască. Sau mai rău, îl deformează ca să-şi justifice naţionalismul primitiv şi teori-conspiraţionismul.

Dar voi? Şi sincer.

In lumea asta sunt femei
Cu ochi ce izvorasc scantei ...
Dar, oricit ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s ! (De ce nu-mi vii )

*

Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or sa cada rinduri-rinduri. (Dorinta)

*

Ne-om razima capetele-unul de altul
Si surizind vom adormi sub inaltul,
Vechiul salcim. - Astfel de noapte bogata,
Cine pe ea n-ar da viata lui toata? (Sara pe deal)

*

Ah! cat esti tu de mandra si frumoasa
Cand razi, cand plangi, cand ma saruti, cand ah!
Cuprind in mani eu capul tau geloasa!
Si sarut ochii-ti plini de lacrimi, ah!
Ei stralucesc ca stelele focoase
Ce-ntr-a junie-mi noapte lumina!
Si te iubesc, si te sarut, te-ador,
Amorul meu, nespusul meu amor! (Iubitei)

*

Inc-o gura - si dispare...
Ca un stalp eu stam in luna!
Ce frumoasa, ce nebuna
E albastra-mi, dulce floare! (Floare albastra)

*

De-as avea o porumbita
Cu chip alb de copilita,
Copilita blandisoara
Ca o zi de primavara,
Catu-ti tine ziulita
I-as canta doina, doinita,
I-as canta-o-ncetisor,
Soptind soapte de amor. (De-as avea)

*

A noastre inimi isi jurau
Credinta pe toti vecii,
Cand pe carari se scuturau
De floare liliecii.

Putut-au oare-atata dor
In noapte sa se stinga,
Cand valurile de izvor
N-au incetat sa planga. (Cand amintirile)

*

Caci dorul meu mustrari o sa-ti tot spuie
Si sarutindu-te am sa te cert
Cu dezmierdari cum n-am spus nimanuie.( Gandind la tine )

*

Piara-mi ochii tulburatori din cale,
Vino iar in san, nepasare trista;
Ca sa pot muri linisiti, pe mine
Mie reda-ma! [ Oda (in metru antic) ]


Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2020
martie (2)
2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000