Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Urmeaza Marea Concediere

Urmeaza Marea Concediere

FMI face astazi radiografia incompetentei guvernamentale pe plan economic si recomanda, mai mult sau mai putin voalat, concedierea a 150.000 de bugetari. Planul de rezerva al lui Pogea: ne imprumutam mai mult.
Cifrele FMI arata dezastrul financiar gestionat de cabinetul Boc, care va fi pus, potrivit unor surse, pentru a echilibra bugetul sa reduca 10% din angajatii de la stat, adica 150.000 de oameni. Potrivit acelorasi surse cifra era scrisa negru pe alb in draftul raportului primit de Guvern saptamana trecuta. PSD s-a opus insa, insistand ca in document sa fie prezentat doar procentul cu care trebuie reduse cheltuielile, respectiv 0,9% din PIB.
Indiferent de cifra care va fi prezentata, situatia Romaniei este mai mult decat ingrijoratoare. Fondul propune ca inghetarea salariilor si pensiilor sa continue in 2010, dar, si ca toti angajatii de la stat sa isi ia concediu fara plata timp de 2-3 saptamani in perioada septembrie-noiembrie. Chiar si cu banii de la Fondul Monetar International, Romania nu scapa de probleme. Astfel, potrivit unor calcule facute de Gandul, cele 1,9 miliarde de euro care ar urma sa intre in bugetul ministerului de Finante ar ajunge pentru salarii, pensii si asigurari sociale mai putin de o luna. De unde vor face guvernantii rost de bani? O intrebare la care am incercat sa obtinem un raspuns de la ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea. În fuga, oficialul ne-a lasat sa intelegem ca planul de rezerva al Guvernului este sa se imprumute si mai mult. „Ministerul Finantelor are la indemana toate instrumentele sa gaseasca cele mai bune solutii de imprumut astfel incat costurile si riscurile valutare sa fie mai mici si le vom spune dupa ce discutam la momentul respectiv. Este si asta o varianta“.

FMI plateste pensii si salarii
Asadar FMI plateste pensiile si salariile in Romania. Problema este insa ca banii nu ajung decat pentru o singura luna. În timp ce statul cheltuieste, in medie, aproape un miliard de euro pe luna pe salariile bugetarilor pentru cei circa 1,4 milioane, si inca 1,2 miliarde de euro pe asistenta sociala, transa de la FMI deturnata de la Banca Nationala la bugetul statului este de numai 1,9 miliarde de euro.
Guvernul a reusit sa convinga Fondul, dupa cum a declarat recent Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, ca a doua transa, de circa 1,9 miliarde de euro din imprumutul destinat BNR, de 13 miliarde de euro in total, sa ajunga de fapt in vistieria statului si nu a Bancii Nationale.
De ce? În limbaj economic “pentru a finanta deficitul bugetar”, adica pentru a onora obligatiile statului in conditiile in care cheltuieste bani pe care nu ii are. Pe intelesul tuturor, insa, masura a fost explicata chiar de presedintele Traian Basescu, cel care a anuntat de altfel, in premiera, aceasta masura.
Întrebat daca destinatia „bugetul de stat” inseamna bani pentru salarii, presedintele a declarat ca „Nu numai. Sunt si salarii, pensii, sunt investitii...”.
Motivul invocat de seful statului a fost intarit si de Vasile Blaga, ministrul Dezvoltarii, care a adaugat si el cuvantul „investitii” dupa „salarii” si „pensii” intr-o declaratie privind destinatia celor aproape doua miliarde de euro dupa ce intra in vistieria Finantelor. Blaga a explicat ca actualul Guvern si-a luat angajamentul de a plati pensiile si salariile, uitand insa ca acest lucru nu este angajamentul, ci obligatia statului.
Venirea crizei a prins economia Romaniei total nepregatita. Modelul de crestere economica bazata pe consum, incurajata de cresteri salariale peste aprecierea productivitatii si de o creditare dublata an de an, totul pe fondul lipsei de investitii in infrastructura, s-a dovedit aproape falimentar.
Daca la acestea adaugam un aparat de stat care cheltuieste foarte mult, un nivel al economiei subterane ajuns la cote alarmante si un leu care parea prada usoara pentru investitorii straini, Romania nu avea cum sa scape usor din cea mai mare criza economica mondiala a ultimor zeci de ani.
Acordul cu FMI, gura de oxigen dozata gresit
În aceste conditii, acordul financiar semnat in mai cu FMI, in valoare de aproape 13 miliarde de euro, luati la o dobanda de 3,5%, a fost gura de oxigen de care avea nevoie Romania. La acesta s-au adaugat alte aproape sapte miliarde de euro disponibile, tot ca imprumut, dintre care cinci miliarde de euro de la Comisia Europeana.
Simplul anunt ca Romania a semnat acest acord a intarit leul si apoi a stabilizat cursul in jurul valorii de 4,2 lei/euro si a intarit increderea, cata mai era, a investitorilor straini in economia locala. Initial banii au fost luati atat pentru a putea plati pensiile si salariile dar in special, daca nu integral, pentru investitii, adica motorul de repornire a economiei. „Nu poti lua imprumutul ca sa-l dai pe papa”, declara la finele lunii aprilie, inainte de semnarea acordului cu Fondul, Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor Publice. El a adaugat atunci ca „nimic” din imprumutul de la UE nu se duce in salarii si pensii. Cifrele oficiale insa, tot ale Finantelor, infirma, fara echivoc, aceste afirmatii. Dupa primele sase luni de mandat ale „Guvernului investitiilor”, fondurile alocate repornirii economiei sunt de circa trei miliarde de euro, sub nivelul de anul trecut. Mai mult decat atat, daca se exclud banii administratiilor locale si fondurile UE, investitia propriu-zisa a statului in economie este de numai 880 de milioane de euro in prima jumatate a acestui an.
A luat 4,5 miliarde de euro in numai cateva zile
Prima transa din acordul de cinci miliarde de euro semnat de Romania si Comisia Europeana, de un miliard si jumatate de euro, intrata in seiful statului la finalul lunii trecute, a fost doar o picatura de apa intr-un lac. Nici nu s-a simtit. Dovada este ca dupa numai cateva zile statul s-a dus la FMI pentru a deturna banii care trebuiau sa ajunga la BNR, 1,9 miliarde de euro pentru intarirea leului si reluarea creditarii.
Masura de a apela la banii destinati unui leu mai puternic pentru a plati pensiile si salariile sublinieaza cu atat mai mult saracia statului, cu cat, in ultimele saptamani, statul a mai beneficiat atat de miliardul de euro luat de la opt banci din Romania, la o dobanda de circa 5% cat si de prima transa, de 1,5 miliarde de euro, de la Comisia Europeana.
Adaugand si cele doua miliarde de la FMI reiese ca statul a primit in total circa 4,5 miliarde de euro in numai cateva zile.
1,9 miliarde de euro sunt banii FMI care vor intra in conturile Ministerului de Finante

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000