Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Si daca totul se intampla in Buzau

Si daca totul se intampla in Buzau

 Si daca totul se intampla in Buzau
“Ganditi-va ce ar fi insemnat un astfel de incident intr-un oras mai mic, aflat la cateva zeci de kilometri de Bucuresti”. Asa suna scenariul de cosmar prin care Catalin Carstoiu, managerul spitalului Municipal Universitar din Bucuresti, atrage atentia asupra situatiei actuale din sistemul medical. Desigur, este vorba despre o situatie extraordinara, dar tocmai in astfel de situatii se testeaza limitele unui sistem. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana una dintre scuzele la care au apelat constant alesii poporului si cei pe care acestia, la randul lor, i-au numit in functii, a fost lipsa unui nou “proiect national”.

Bunastarea romanilor, prin cresterea cantitatii dar mai ales a calitatii serviciilor publice nu reprezinta pentru majoritatea politicienilor un proiect national, ci un slogan cu care sa poata castiga alegerile. Fie ca vorbim despre dotarea spitalelor cu aparatura medicala performanta, de imbunatatirea calitatii unei infrastructuri rutiere dezastruoase sau de manualele elevilor, majoritatea politicienilor, prin deciziile lor, inregistreaza esecuri dupa esecuri la acest capitol.

Statul incaseaza de la fiecare roman, in medie, 2.400 de euro pe an, din care trebuie sa asigure serviciile publice, de la subventionarea unui sistem de pensii de stat care se sustine din veniturile proprii doar in proportie de 60% la plata politistilor, profesorilor, a “doamnelor de la taxe si impozite locale”. Inclusiv a autoritatilor care verifica si dau, sau nu, avizul de functionare restaurantelor si cluburilor. De la lipsa procedurilor la cadrul lor de aplicare, fie ca este vorba despre tragedia de vineri din clubul Colectiv, din Capitala (bilantul sumbru in momentul scrierii acestei opinii este de 31 de persoane decedate si 89 care se zbat intre viata si moarte) sau de zecile de vieti pierdute anual in accidente rutiere la care starea carosabilului a avut un impact major, serviciile publice trebuie fortate sa se imbunatateasca.

Atunci cand la introducerea cardului de sanatate ministrul de resort promite majorari de salarii angajatilor din sistem in urma economiilor facute in urma implementarii acestui sistem te intrebi cum se pot face economii (exceptand scenariul in care unii politicieni sau apropiati ai acestora nu mai capuseaza bugetul national) intr-un sistem de sanatate aflat la pamant. Si nici cresterile salariale nu sunt acordate dupa criterii de performanta, ci “in linie”, tuturor, indiferent de performanta. Saracia unui popor este cu atat mai evidenta, mai apasatoare, cu cat serviciile publice, de la nasterile din sistemul de stat la calitatea invatamantului superior si la capacitatea administrativa de a colecta, dar mai ales de a cheltui banii publici, sunt mai proaste. Politicienii folosesc lipsa unui proiect national ca explicatie pentru faptul ca fiecare noua guvernare vine cu propriile strategii, fie ca este vorba despre Sanatate, Educatie sau Infrastructura.

Fiecare partid sau coalitie de politicieni care ajunge la putere porneste noi proiecte pe care aproape niciodata nu le termina, blocand proiectele predecesorilor, in timp ce serviciile publice se imbunatatesc intr-un ritm mult prea lent. In situatii de criza se testeaza capacitatea maxima a unui sistem, limita lui “de rupere”. Acum a fost cazul sistemului de urgenta din Sanatate. A unei mici parti din el, de fapt.

Desfasurarea de forte din cazul tragediei de vineri, mai degraba haotica si alimentata de dorinta de a face bine, de a ajuta, decat in urma unui mecanism-procedura bine pus la punct, ne-a aratat tocmai acest punct de “rupere”. Fara a face niciun fel de comparatie, dar de zecile de mii de teste mai mici din fiecare zi, cate unul pentru fiecare bolnav care trece pragul la Urgenta ce putem spune? Dar daca, dupa cum a atras atentia managerul Spitalului Universitar din Bucuresti, aceasta tragedie nu ar fi avut loc intr-un mare municipiu din Romania, Buzau spre exemplu, cate persoane si-ar fi pierdut viata? P.S. O informatie de ultima ora mi-a adus aminte ca exista un pub in Buzau care arata ca o conserva - o singura mica iesire si fara geamuri, desi pe vremuri a fost un renumit restaurant! Nu-i dau numele, deocamdata, dar ma gandesc ce s-ar intampla cu oamenii, in caz de incendiu, mai ales vineri seara, cand locatia respectiva este full-300-400 de persoane?

Dumnezeule, n-ai nicio sansa de supravietuire!Este un loc public iubit de buzoieni, in ciuda faptului ca are niste toalete extrem de mizerabile iar fumul de tigara este insuportabil. Nu putem divulga numele pentru ca potrivit unor surse judiciare acolo se intampla LUCRURI...Toate la timpul lor. M-am gandit totusi ca buzoienii ar trebui AVERTIZATI intr-un fel.

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000