Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Reformatorul anului 2015: Kovesi sau Iohannis

Reformatorul anului 2015: Kovesi sau Iohannis

laura codruta kovesi

 Reformatorul anului 2015: Kovesi sau Iohannis
Reformatorul anului 2015: Kovesi sau Iohannis ?

Absenţa mentiunilor referitoare la activitatea DNA în discursul prezidential de final de an, un discurs despre Starea Natiunii care anunţă viitoarele trenduri de pe scena politică, precum si declaratiile controversate ale ministrului Justitiei despre reînnoirea mandatului Laurei Codrutei Kovesi, au ridicat serioase semne de întrebare despre perspectivele pe care le-ar putea aduce anul 2016 în materie de anticoruptie.

Semnalul că electoratul doreşte o resetare profundă a clasei politice a fost lansat odată cu turul doi al alegerilor prezidenţiale, reluat şi amplificat apoi cu o intensitate tot mai mare după tragedia de la Colectiv. Iar sprijinul popular pentru instituţiile şi liderii care au preluat şi au susţinut acest mesaj nu a întârziat să apară.

Conducerea DNA a intuit perfect asteptările tot mai ridicate ale populatiei privind schimbarea clasei politice – 73,3% dintre cetăteni consideră că actuala clasă politică trebuie schimbată, conform sondajului INSCOP realizat în luna aprilie – si, în lipsa altori actori institutionali care să preia mesajul reformator,  s-a pliat rapid pe aceste asteptări, erijându-se în vârful de lance al refomării clasei politice.

Anticoruptia –bilant fructuos

„DNA schimbă clasa politică” a fost sloganul care a definit anul 2015. Ofensiva împotriva coruptiei a dominat titlurile publicatiilor, a deschis jurnalele de stiri, a generat numeroase breacking-news-uri, editoriale si dezbateri aprinse în studiourile televiziunilor. Nu de putine ori descinderile mascatilor sau cererile procurorilor trimise Parlamentului pentru încuviintarea urmării penale, retinerii sau arestării preventive a unor nume sonore de demnitari au setat agenda mass-media.

Actiunile DNA, contestate de mediul politic, si-au găsit suportul în rândul populatiei, sondajele de opinie înregistrând cifre tot mai ridicate în dreptul nivelului de încredere pe care cetătenii o acordă luptei anticoruptie. Mobilizarea procurorilor împotriva unor demnitari de prim rang, considerati intangibili sau având imunitate în fata legii, a reprezentat punctul de cotitură care a revigorat si a relansat imaginea unei institutii care se plafonase în ultimii ani în discursul despre propria reforma.

Institutia condusă de Laura Codruta Kovesi reusesete să atingă un nivel de credibilitate aproape la fel de mare ca si institutii traditionale precum Armata sau Biserica.  Sondajul IRES, realizat în luna martie, relevă faptul că, în DNA au încredere 63% dintre români, iar în procurorul-sef al DNA, au multă sau foarte multă încredere 43% dintre persoanele intervievate. Sondajul INSCOP, realizat în luna mai, plasează DNA pe locul patru în cadrul institutiilor interne cu 61,4% încredere, după Armată, Biserică si Jandarmerie si înaintea Presedintiei, care se află pe locul cinci, cu doar 50,6% încredere.

Sustinută timp de zece ani de la cel mai înalt nivel, reforma justitiei a început să producă efectele scontate. Beneficiind de o reîmprospătare generată de încadrarea în sistem a unor procurori tineri, dar si de un cadru modern, în urma schimbărilor legislative adaptate practicilor europene în materie  si de adoptarea noilor Coduri, care au creat conditiile ce au contribuit la modernizarea justitiei din România, misiunea Directiei Nationale Anticoruptie a trecut la un alt nivel: reformarea clasei politice si a întregii societătii.

În 2015 au fost finalizare mari dosare de coruptie (Sereş, Nagy), iar altele noi au fost deschise. Au căzut victime ale procurorilor fosti ministrii si sefi de institutii precum Elena Udrea, Adrian Videanu, Miron Mitrea, Monica Iocob Ridzi, Alina Bica sau apropiati si consilieri ai acestora precum Dorin si Alin Cocos, Tudor Breazu, Florentin Mihăilescu. Institutia condusă de Laura Kovesi nu s-a intimidat nici în fata premierului Victor Ponta sau a prietenilor si rudelor acestuia precum deputatul Sebastian Ghită sau Iulian Hertanu (cumnatul premierului). Guvernul României, de asemenea, nu a fost ocolit, Darius Vâlcov (ministrul Finantelor) sau Dan Sova (ministrul Marilor Proiecte) ajungând să completeze bilantul unui an fructuos pentru DNA. Lupta anticoruptie a coborât si la nivelul administratiei locale, Primăria Municipiului Bucuresti, primăria Sectoarelor 1, 4 si 5, primăriile municipiilor Ploiesti, Buzau, Constanta, Iasi, Baia Mare, Consiliile Judetene Iasi, Arges, Satu-Mare, fiind curătate de flagelul coruptiei. Iar tabloul este completat de oameni de afaceri, patroni de presă sau de consilierul prezidential George Scutaru.

Sustinerea intensă acordată luptei anticoruptie de la nivelul unor ambasade si a unor înalti oficiali europeni precum prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, nu si-a găsit tot timpul corespondentul si la nivelul clasei politice românesti. Scutul făcut de parlamentari în fata anumitor cereri ale procurorilor (vezi cazul Vosganian, Ponta, Sova, Udrea sau Teodorescu) sau tentativele de modificare a Codului Penal, blocate de amenintările liderului UNPR cu iesirea din coalitia de guvernământ, au constituit semnale că rezistenta la schimbare găseste încă suficienti adepti.

Reformarea clasei politice cu ajutorul cătuselor sau „dictatura procurorilor” a fost denuntată de lideri importanţi precum Călin Popescu Tăriceanu, una dintre cele mai virulente voci împotriva DNA si a luptei anticoruptie, dar si de Traian Băsescu, care regretă faptul că nu a reuşit „să educe instituţiile de forţă să respecte drepturile omului”, fostul preşedinte transformând tema apărării drepturilor omului într-o trambulină pentru relansarea în viaţa politică.

Nu au lipsit nici acuzatiile privind implicarea în jocul politic si în jocurile de putere, formulate cu precădere de fostul premier Victor Ponta, care afirma că „În Parlament nu ne poate da jos PNL. Dacă ne dă jos DNA, asta e!” si de Elena Udrea, care declara de la tribuna Parlamentului că „DNA se implică în politică, încearcă să schimbe guvernul”. De asemenea, nu au lipsit campaniile de presă care au încercat să demonstreze că lupta anticorupţie este folosită ca o simplă răfuială personală, cele mai intense campanii fiind cele susţinute de Elena Udrea sau de postul de televiziune Antena3 (cazul Rarinca).

Presiunea acţiunilor procurorilor, a încrederii de care Direcţia Naţională Anticorupţie se bucură în sondajele de opinie ( 61,2 % încredere – conform INSCOP), dar si revolta populară strânită de tragedia de la Colectiv încep să genereze efecte tot mai vizibile la nivelul clasei politice. Sfârsitul anului 2015 găseste partidele politice (8,6% încredere – conform INSCOP) în afara jocurilor de putere la nivel guvernamental, cu listele pentru alegerile locale nefinalizate încă (PSD), sau în proces de reanalizare (PNL), si decise să adopte criterii de integritate pentru membrii care au probleme cu legea. Efortul DNA de reformare a clasei politice începe să prindă contur, însă drumul continuă să rămână unul destul de lung.

Iohannis – bilant fără rezultate

Pasii făcuti de noul presedinte pe drumul reformelor s-au dovedit extrem de complicati si de nesiguri. Iohannis evită să pună presiune pentru demararea accelerată a reformelor, preferând în schimb să imprime societăţii şi clasei politice un stil personal caracterizat prin sintagma „un alt fel de politică”.

Reforma electorală promisă la începutul anului a fost realizată doar pe jumătate, Iohannis putând să bifeze revenirea la votul pe liste, votul prin corespondentă si modificarea legii partidelor, care permite înfiintarea partidelor politice cu doar trei membrii, însă votul pentru primari continuă să se desfăsoare într-un singur tur de scrutin, ceea ce produce un dezechilibru pe scena politică, partidele mari fiind net avantaje în fata paridelor mai mici sau a celor noi înfiintare.

Reforma propriului partid este de departe cel mai mare esec al presedintelui în primul an de mandat. Numele noi lansate de Klaus Iohannis pentru reformarea PNL (Goghiu) sau sustinute pentru a ocupa functii importante în administratia locală (Busoi), s-au dovedit a fi personalităti extrem de slabe si mediocre, fără impact în sondajele de opinie.

Iohannis debutează în noul mandat ca un sustinător al luptei anticoruptie, pe care o consideră un lucru bun, în bilantul primelor 100 de zile de mandat afirmând că „această fază intensă de luptă anticorupţie este urâta, este foarte urâta; iese la suprafaţă tot ce a fost şi tot ce este mai rău şi mai urât în politica românească. Însa vă asigur că fără această fază nu putem să ne facem bine”.

De asemenea, tot în bilanţul prezentat în luna martie de la pupitrul Administraţiei Prezidenţiale, Iohannis denuntă piedicile pe care politicul încearcă să le pună justitiei, sustinând că „cea mai mare nemultumire a mea în această perioadă si, trebuie să recunoastem, cea mai mare restantă rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile justitiei. Dar si faptul că promisiunea de a face mai transparente si mai simple procedurile care privesc încuviintarea cererilor justitiei nu a fost onorată încă de partide. Fiecare episod în care justitia este blocată în Parlament înseamnă un pas înapoi în recâstigarea încrederii publice si o sursa de pierdere a legitimită?ii”.

Avântul luat de presedinte în sustinerea actiunilor DNA s-au mai estompat însă pe parcurs. Reactiile fată de încercările politicului de blocare a cererilor justitiei au apărut cu ceva întârziere sau într-o fomă anemică pe reteaua de socializare Facebook, culminând cu un bilant de final de an, în fata Parlamentului, care  nu contine niciun mesaj referitor la activitatea DNA, discursul fiind aplaudat îndelung, în picioare, de toti parlamentarii.

Bilantul prezidential de sfârsit de an contine însă numeroase referiri despre reusita presedintelui Iohannis de a redeschide dialogul cu partidele politice, depre capacitatea de a aseza la acceasi masă a dezbaterii Presedintele, partidele politice si societatea civilă sau despre abilitatea acestuia de a obtine consensul tuturor fortelor politice pe diverse subiecte de larg interes public.

Însă, în timp ce presedintele Iohannis reuseşte performanta de a sta la aceeasi masă cu liderii partidelor parlamentare, de a restabili normalitatea, decenta si dialogul cu acestia, de a face un „alt fel de politică” în România, fără scandal, cu respect si seriozitate, 77% dintre români au o părere foarte bună sau bună despre faptul că, multi oameni politici sunt acuzati de coruptie, sunt condamnati sau arestati preventiv. În acelasi timp, 70% sunt de părere că, în România, coruptia este foarte răspândită, iar 25% consideră că este destul de răspândită (sondaj IRES).

Spre finalul anului Iohannis realizează, totusi, că abstractul sintagmei „un altfel de politică” nu aduce prea multe procente în sondaje. Din contră, starea de contemplare a preşedintelui generează pierderi electorale, astfel că acesta încearcă o recalibrare a discursului pe tema reformei clasei politice, odată cu instalarea unui guvern tehnocrat.

Discursul reformator este însă confiscat. Pentru electorat lupta anticorupţie este sinonimă cu reformarea clasei politice, iar percepţia populaţiei despre instituţiile implicate în această luptă este formată deja: institutiile implicate în sprijinirea luptei anticoruptie, conform INSCOP, sunt DNA – 80,1%, si la mare distantă Presedintia – 61,8%.

Miza următorului mandat (2016-2019) în fruntea DNA este uriasă. Reînvestirea Laurei Codruta Kovesi reprezintă o amenintare pentru toti cei care sperau că „dictatura procurorilor” va lua sfârşit odată cu eliminarea şefei DNA, dar şi o posibilă ameninţare electorală, având în vedere popularitatea în creştere de care se bucură atât instituţia, cât şi conducătorul ei. Iar potentialul de a devansa la un moment dat popularitatea presedintelui, care depinde de numerosi alti factori, este unul destul de mare, însusirea mesajului reformator si a segmentului de electorat care sprijină reformarea clasei politice având capacitatea de a o transforma pe Laura Kovesi într-o potentială „lebădă neagră”, în perspectiva anului prezidential 2019.



Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000