Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
LISTA TORTIONARILOR CARE TRAIESC. Alexandru Visinescu, unul dintre cei mai cumpliti calai ai Romaniei, este BUZOIAN

LISTA TORTIONARILOR CARE TRAIESC. Alexandru Visinescu, unul dintre cei mai cumpliti calai ai Romaniei, este BUZOIAN

visinescu1 LISTA TORTIONARILOR CARE TRAIESC. Alexandru Visinescu, unul dintre cei mai cumpliti calai ai Romaniei, este BUZOIAN
visinescu1
Executia maresalului Antonescu-plutonul din care a facut parte Alexandru Visinescu Gandul, in parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, publica, in cadrul unui proiect media in premiera pentru Romania, lista fostilor tortionari din perioada comunista. in acest moment, am identificat 35 de comandanti de penitenciare care in perioada ’47-’65 au condus temnitele comuniste unde au fost incarcerati liderii PNT si PNL epurati de regimul comunist. Peste 100.000 de detinuti considerati de regimul comunist inamici ai statului au decedat in inchisorile din Romania intr-un singur deceniu. Nimeni nu a fost tras la raspundere pentre aceste crime. IICCMER ii acuza oficial pe cei 35 de tortionari de omor deosebit de grav si genocid. Gandul va prezinta profilul complet al primului tortionar pe numele caruia a fost depusa o plangere penala pentru omor deosebit de grav. Este pentru prima oara cand cineva il identifica pe Alexandru Visinescu: dupa o perioada lunga de cautari, reporterii Gandul au reusit sa-l gaseasca, sa vorbeasca si sa-l filmeze pe unul dintre cei mai cumpliti tortionari ai Romaniei. in perioada urmatoare, Gandul va prezenta, in cadrul unui proiect care se va intinde pe o lunga perioada de timp, lista tortionarilor care traiesc: vom arata cine sunt, care sunt crimele comise si cum au trait dupa 1989. Vom prezenta marturii din temnitele comuniste si vom oferi tuturor tortionarilor ocazia sa explice faptele din acea perioada. Primul caz cu care deschidem lista este cel al temutului tortionar Alexandru Visinescu. Radiografia completa a Gulagului romanesc - De ce sunt anchetati 35 de tortionari ai regimului comunist Alexandru Visinescu, care acum incearca sa treaca drept un batranel cumsecade, care se plimba pe strazile din centrul Bucurestilor, a condus inchisoarea de la Ramnicu Sarat in perioada in care lideri politici precum Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu au fost supusi unor tratamente inumane si torturi. Dupa 50 de ani de la atrocitatile regimului comunist asupra dizidentilor, in special asupra liderilor taranisti, gandul, in parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, va prezinta profilul comandantului inchisorii politice de la Ramnicu Sarat. Informatiile pe scurt: - La jumatate de secol de la acest episod negru din istoria Romaniei, comandantul Alexandru Visinescu este oficial acuzat de moartea mai multor lideri PNT. - Gandul a reusit sa obtina prima imagine cu Alexandru Visinescu, cel care a fost acuzat public de moartea lui Ion Mihalache, sa-l filmeze si sa stea de vorba cu tortionarul comunist. - Testimonialele seniorilor defuncti Corneliu Coposu si Ion Diaconescu despre regimul de teroare de la Ramnicu Sarat probeaza acuzatiile la adresa lui Alexandru Visinescu Fostul comandant al penitenciarului Ramnicu Sarat locuieste acum intr-un bloc din centrul Capitalei. Are 88 de ani, dar este inca in putere si foarte lucid. Vecinii sai spun ca este un om extrem de retras, care nu vorbeste despre trecutul sau. Biografia sa este insa cunoscuta de locatarii imobilului. „Visinescu? Pe el il cautati? E cel de la penitenciare”, ne spune una din colocatarele imobilului. Pe Visinescu il viziteaza din cand in cand un nepot, in rest isi petrece timpul in apartament. Seara are obiceiul sa se plimbe prin Cismigiu. Daca vrei sa dai de Visinescu il gasesti foarte greu. Nu raspunde niciodata la interfon sau la sonerie. L-am intalnit intr-o dimineata de iulie. A iesit din bloc extrem de precaut. Mai intai a scos capul pe poarta, s-a uitat in stanga, apoi in dreapta, a inspectat strada si abia pe urma si-a continuat drumul spre magazinul de peste drum. L-am abordat pe strada, explicandu-i ca dorim sa-l intervievam. A refuzat categoric sa vorbeasca despre penitenciarul Ramnicu Sarat. „Numai cei care au fost si au trait in acea perioada stiu adevarul. Nu vreau niciun fel de interviu”, a spus Visinescu dupa care a intrat grabit in bloc. Acuzat oficial de omor deosebit de grav Relatarile celor care au trait atrocitatile de la Ramnicu Sarat sunt acum cuprinse in sesizarea penala inaintata Parchetului General de catre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Dupa 50 de ani de la desfiintarea penitenciarului Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu este acuzat de omor deosebit de grav. Lui Visinescu i se imputa moartea mai multor dizidenti politici, in special elita politica a PNT. Alexandru Visinescu a fost comandant al Penintenciarului Ramnicu Sarat din anul 1956 si pana la desfiintarea inchisorii, in 1963, fiind si ultimul comandant al inchisorii in care a sfarsit in urma torturilor Ion Mihalache. Alexandru Visinescu, care acum trece drept un batranel jovial, a intrat in istorie cu mult inainte de episodul Ramnicu Sarat. „Faptele lui Alexandru Visinescu pot fi incadrate in infractiunea de omor deosebit de grav, savarsit prin cruzimi si asupra mai multor persoane, prevazuta de art. 176 alin. 1 lit. a si b din Codul Penal Roman”, se arata in sesizarea penala inaintata de IICCMER catre Parchetul General. Cu toate ca au trecut 50 de ani de la faptele de care este acuzat Visinescu, juristii IICCMER sustin ca termenul de prescriptie al infractiunilor nu poate fi luat in considerare. Potrivit sesizarii, autoritatile comuniste au impiedicat cercetarea si trimiterea in judecata a tortionarilor precum Alexandru Visinescu, astfel ca, din punct de vedere legal, el inca poate fi tras la raspundere pentru infractiunile de omor deosebit de grav. Povestea ultimului supravietuitor de la Ramnicu Sarat: „Dupa 40 de zile de greva foamei, a murit. A murit acolo langa mine” „Conditiile de viata din penitenciarul Ramnicu Sarat, asa cum au fost descrise de catre fostii detinuti si cum reies din documente, au creat premisele aparitiei unor afectiuni deosebit de grave, rezultate in cateva cazuri cu decesul detinutilor, proband natura abuziva si tratamentul neglijent aplicat de comandantul inchisorii, lt. Col. Alexandru Visinescu, in perioada 1956-1963”, se arata in plangerea IICCMER. Potrivit oficialilor institutului de conditiile din penitenciar era responsabil comandantul cum tot el raspundea si pentru moartea detinutilor pe care ii avea in custodie. Membru al plutonului de executie al maresalului Antonescu In mai multe lucrari de specialitate despre temnitele comuniste se mentioneaza ca Alexandru Visinescu a facut parte din plutonul de executie al maresalului Ion Antonescu. Fostul sef al statului, Ion Antonescu, a fost condamnat de un tribunal al poporului pe 17 mai 1946. Pe 1 iulie, Antonescu a fost excutat de un pluton de ofiteri. Nascut in 1925 in comuna Lecuiesti din Buzau, la 21 de ani, Visinescu a fost unul dintre cei care au tras in maresalul Ion Antonescu. Aceasta informatie apare intr-o carte publicata de Cicerone Ionitoiu, detinut politic si autor al unor lucrari de referinta in domeniul represiunii comuniste. Inainte de a ajunge comandant al penitenciarului Jilava, Visinescu a fost sef al Biroului Operativ din Jilava, structura ce avea ca atributii supravegherea locului de detentie, a regimului aplicat detinutilor, a comportamentului acestora, dar si atitudinea cadrelor de la Jilava. Cercetarile Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) arata ca, in aceasta perioada, Visinescu a transmis note informative despre comandatul penitenciarului. Portret de tortionar: un ins dur si lipsit de omenie, avea placerea de a teroriza Dupa episodul Jilava, Visinescu ajunge la penitenciarul de femei Mislea, cunoscut drept o inchisoare politica dura. Alice Panaiodor, detinut politic in acest penitenciar, scrie in cartea Traversarea focului ca regimul de detentie instituit de Visinescu la Mislea era unul de tortura. „Dezbracate, eram acolo toate goale in coridorul neincalzit, in timp ce hainele erau scormonite amanuntit cautandu-se mici obiecte care ar fi putut fi ascunse in tivuri sau cusaturi. A urmat apoi umilirea si mai penibila a unei vizite corporale minutioase facuta cu indemanarea unui chirurg fara nici un fel de jena, chiar sub privirile celorlalte arestate”, povesteste Alice Panaiodor. Documentele de arhiva si cele memorialistice consultate de specialistii IICCMER il portretizeaza pe Alexandru Visinescu drept un ins „extrem de sever si complet lipsit de omenie fata de arestate”, care avea „placerea de a insulta si a teroriza, prin perchezitii si interogatorii interminabile, pe detinutele [de la Mislea si] carora le adresa toate epitetele posibile”. Cicerone Ionitoiu sustine in documentarele sale ca in perioada in care Visinescu a fost ofiter politic la Mislea la acel penitenciar era inchisa Maria Antonescu, sotia maresalului Antonescu. Dupa activitatea de la penitenciarul de femei, Visinescu a fost avansat la penitenciarul Ramnicu Sarat. Despre aceasta inchisoare IICCMER spune ca era o adevarata masinarie de tortura a detinutilor politici. Prin celulele de la Ramnicu Sarat si-a gasit sfarsitul si marele disident politic Ion Mihalache. Visinescu a ajuns comandant al penitenciarului in 1956. In cei sapte ani in care a condus penitenciarul, Visnescu a instaurat un regim de tortura si teroare. in sesizarea depusa la parchet, IICCMER spune ca Visinescu este vinovat de omor deosebit de grav. in 1963, penitenciarul de la Ramnicu Sarat a fost desfiintat. in urma desfiintarii penitenciarului Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu a ramas in cadrul Directiei Generale a Penitenciarelor, unde a indeplinit in continuare functii de conducere: ofiter controlor in Serviciul inspectii din DGPCM (1963); loctiitor comandant pentru paza si regim la penitenciarul Ploiesti (1965-1967); comandant al Sectiei „Cascioarele” din cadrul penitenciarului Ilfov (3 iun. 1976). „Am datoria sa anunt acest asasinat pe care l-a savarsit comandantul Visinescu” Marturiile despre torturarea detinutilor politici de la Ramnicu Sarat au fost facute publice de catre cativa dintre supravietuitorii acestei inchisori. Alexandru Visinescu este acuzat de asasinarea lui Ion Mihalache. Ion-Ovidiu Borcea, lider al PNT si detinut politic la Ramnicu Sarat, l-a acuzat public pe Visinescu de moartea lui Mihalache. Intr-un interviu consemnat de Cicerone Ionitoiu, Ion-Ovidiu Borcea spune cu subiect si predicat ca fostul comandat al penitenciarului este vinovat de moartea dizidentului Mihalache. „Ion Mihalache a fost asasinat cu premeditare, deoarece continua sa ramana un simbol al rezistentei romanesti. in nenumarate randuri a protestat, facand sa rasune tot celularul. Ofiterul politic (Lupu) si comandantul Visinescu l-au batut in permanenta, i-au creat conditii sa se imbolnaveasca si nu i-au dat ingrijire medicala. Intrau si aruncau cu galeata cu apa pe el, in plina iarna. Eu i-am supravegheat celula prin cele sase gauri, pe care le facusem cu o sarma in usa... Daca n-as fi fost de fata aceasta marturie n-ar exista. Acum, cand sunt in lumea libera, am datoria sa anunt acest asasinat pe care l-a savarsit comandantul Visinescu. Strigatele: «Fratilor, aici este Ion Mihalache. Ma omoara!», au rasunat in tot celularul. Aceasta crima nu poate fi uitata”, a declarat Ion-Ovidiu Borcea in cartea-interviu publicata de Cicerone Ionitoiu. Ion Diaconescu despre Ramnicu Sarat: „Batai si terorizari fizice” Conditiile inumane de la Ramnicu Sarat au fost povestite in detaliu de catre Ion Diaconescu, unul dintre ultimii seniori ai PNT, stins din viata in 2011. Intr-un interviu acordat lui Cosmin Budeanca, cercetator in cadrul IICCMER, Ion Diaconescu a rezumat astfel conditiile de detentie de la Ramnicu Sarat: „Batai si terorizari fizice, care - la fel frigul si foamea - au fost generale. Bataile erau pe categorii, pa... si nu permanente, sa-ntelege. Apoi, izolarea. Izolarea fantastica – sa traiesti ca-ntr-un mormant. Si mai a fost si promiscuitatea, care... ma rog, este reprezentata prin acele tinete care stateau in mijlocul celulelor si-asa mai departe.” „L-a dus la subsolu’ ala si acolo l-a batut cu cureaua pan’ la sange Visinescu sa spuie cu cine-a vorbit” Regretatul lider politic a povestit pe larg torturile suportate de detinutii politici de la Ramnicu Sarat. Dosarul sau de penitenciar consemneaza ca in cei sase ani petrecuti la Ramnicu Sarat a fost trimis la carcera timp de 40 de zile. Supravietuitorii de la Ramnicu Sarat povestesc ca zilele de carcera insemnau si infometare fortata. Ion Diaconescu a relatat si bataile pe care le aplica cu brutalitate comandantul Visinescu detinutilor politici. Diaconescu a relatat ca la Ramnicu Sarat detinutii comunicau in codul Morse tusit. Adica tuseau in ritmul codului Morse, dar pentru ca la un moment dat a fost adus un specialist in Morse, au inceput sa tuseasca Morse in franceza. Comandantul Visinescu a decis sa deschida o ancheta astfel ca a fost luat la interogatoriu Ovidiu Borcea, care i-a relatat lui Diaconescu ca a fost batut cu bestialitate chiar de catre Visinescu. „L-a luat pe Ovidiu Borcea, l-a dus, povestea Ovidiu Borcea in ciocaneli din astea, ca l-a dus la subsolu’ ala si acolo l-a batut cu cureaua pan’ la sange Visinescu sa spuie cu cine-a vorbit si ce-a vorbit. El a negat totu’ si banuind ca el a vorbit cu unu’, cu un vecin de-a lui, ca cum sa-si inchipuie ei ca noi cu asta eram in legatura cu toata puscaria asta, asa, l-a... l-a mutat de acolo, ca sa-i strice rostu’ si l-a adus, culmea, langa mine, celula din dreapta mea, a treia, care intre timp era goala, ca in partea ailalta murise respectivu’”, a povestit Ion Diaconescu. Visinescu: „Asa au fost timpurile” Dupa cativa ani dupa ce a iesit din penitenciar, Diaconescu l-a intalnit in Bucuresti pe comandantul Visinescu. Initial, Ion Diaconescu nu l-a recunoscut, iar Visinescu a fost nevoit sa ii aduca aminte. „Vai de mine, domnu’ Diaconescu, zice, eu care-am avut sub comanda mea atatia detinuti nu stiu ce si te stiu perfect, iar dumneata la Ramnicu Sarat 6 ani de zile ai avut un singur comandant si nu mai ma cunosti”, a relatat Ion Diaconescu intr-un interviu. In final, comandantul a incercat sa se scuze. „Asa au fost timpurile”, i-a spus Visinescu fostului locatar de la Ramnicu Sarat. „Timpurile le-au facut oamenii. Oamenii au fost asa”, a replicat Diaconescu. Sapte zile de carcera pentru ca a batut in perete Una din pedepsele frecvente la care erau supusi detinutii de Ramnicu Sarat era carcera, adica erau inchisi un anumit de zile intr-o celula, fara mancare. Din dosarul de penitenciar al lui Ion Diaconescu rezulta ca, in februarie ’59, comandantul Visinescu a dispus incarcerarea sa timp de sapte zile pe motiv ca a ciocanit in perete. Printr-un proces verbal sumar, s-a consemnat ca Diaconescu a ciocanit peretele celulei vecine, dar nu a recunoscut. LISTA TORTIONARILOR CARE TRAIESC. Dosarele de penitenciar ale lui Ion Mihalache, Corneliu Coposu si Ion Diaconescu duc la tortionarul Visinescu Corneliu Coposu: „Toti detinutii, indiferent de varsta si starea sanatatii, erau batuti metodic” In 1954 Corneliu Coposu a fost si el transferat la penitenciarul Ramnicu Sarat unde a fost supus unui regim sever de izolare. Seniorul Coposu a stat la Ramnicu Sarat 8 ani de zile. „Fiecare detinut fiind singur in celula, nu avea deloc lumina naturala... ferastruica celulei era in permanenta oblonita pe dinafara ca sa nu se poata vedea cerul. De altfel, geamul era si de neatins la inaltimea la care era situat… in afara de 8 ore destinate somnului, in timpul zilei trebuia sa stai in picioare, sau pe tineta. Nu aveai dreptul sa te asezi pe pat, nu aveai cu cine sa vorbesti… Ramnicu Sarat era nu numai cea mai dura puscarie, dar si un fel de inchisoare experimentala, liceu de aplicatie pentru viitoarele cadre… pentru mentinerea ordinii aplicau ca metoda de disciplina bataia. Intrau in celula cinci-sase gardieni, gealati inalti cu bastoane si bateau toti detinutii pe rand, fara nici o justificare, pana cadeau jos. Toti detinutii, indiferent de varsta si starea sanatatii, erau batuti metodic. Regimul acesta nu l-a ocolit nici pe Mihalache la 82 de ani; nu fusese scutit de bataie nici Pogoneanu, fost director in Ministerul de Externe care, paralizat pe jumatate, nu putea sta in picioare, era batut in pat, culcat”, a rememorat Corneliu Coposu atrocitatile de la Ramnicu Sarat. Istoricul inchisorii de la Ramnicu Sarat Potrivit documentarii realizate de IICCMER penitenciarul de la Ramnicu Sarat a fost atestat in 1901 si a functionat ca penitenciar de drept comun pentru o perioada, ulterior devenind un spatiu de detentie cunoscut in vremea lui Carol al II-lea, pentru ca aici au fost inchisi mai multi membri ai Miscarii Legionare in perioada interbelica. In urma valului de arestari din 1948, penitenciarul Ramnicu Sarat a fost identificat ca propice pentru a asigura conditiile necesare de izolare pentru noii detinuti politici, dar intre 1947 si 1963 au fost inchisi aici si detinuti de drept comun, fara insa a exista vreo comunicare intre cele doua categorii Din 1949 au inceput sa fie arestati si incadrati in categoria „organizatiilor subversive” locuitorii din zona care se opuneau colectivizarii, fiind considerati opozanti ai regimului comunist. Pana in 1952, penitenciarul a functionat si ca punct de tranzit pentru detinutii incarcerati pe perioade scurte de timp, care urmau sa fie transferati la alte inchisori pentru executarea pedepsei. in anul 1952 au fost adusi aici si o parte din „reeducatorii” implicati in „experimentul Pitesti”, pentru a fi anchetati. Pana in anul 1955, cei mai multi detinuti politici erau legionari. Dupa acest an au fost adusi supravietuitorii „lotului Maniu”: Ion Mihalache, Ilie Lazar si Victor Radulescu – Pogoneanu. in iunie 1957 au fost transferati aici detinuti (lideri ai PNL, PNT, fosti demnitari din guvernarea Antonescu sau criminali de razboi) de la penitenciarul Aiud, implicati intr-o greva colectiva declansata impotriva conditiilor inumane de detentie. Supravietuitorii inchisorii de la Ramnicu Sarat Dintre miile de detinuti ai temnitei comuniste de la Ramnicu Sarat, astazi mai sunt in viata doar doi: Valentin Cristea, condamnat la 7 ani de inchisoare pentru ca a divulgat informatii secrete „Comitetului III de rezistenta” din Campina, si Constantin Copoiu, un simplu condamnat de drept comun. Vecin de celula cu regretatii Corneliu Coposu, Ion Mihalache, Ion Diaconescu si Jenica Arnautu, batranul Valentin Cristea isi aminteste cu claritate regimul de teroare al inchisorii conduse de tortionarul Alexandru Visinescu. Cu lacrimi in ochi, a povesit cum intr-o noapte a asistat la moartea provocata de torturi a unuia dintre liderii rezistentei anticomuniste. Cristea Valentin are 83 de ani si a fost condamnat la 7 ani de inchisoare, in anii ’50, pentru ca a colaborat cu rezistenta anticomunista. Mare parte din anii de inchisoare i-a petrecut la penitenciarul de la Ramnicu Sarat, unde a intrat in contact cu cei mai importanti lideri taranisti. Povestea lui Valentin Cristea incepe in 1953, dupa ce a terminat facultatea de electrotehnica. Initial, statul l-a repartizat ca tehnician la un cinematograf din Comarnic. La scurt timp dupa, a fost notificat ca trebuie sa se prezinte la Directia Securitatii din Ploiesti. „Chestiunea asta m-a cam socat, pentru ca in familia noastra aveam rude suspecte din perspectiva comunistilor. Mama mea avea un unchi care a fost general si ministru pe vremea lui Carol al II-lea”, povesteste Valentin Cristea. De la angajat al Securitatii la dizident Pentru ca avea diploma de electrotehnist, Securitatea l-a inregimentat la directia care se ocupa cu interceptarea telefoanelor. „Am incercat sa le explic ca nu vreau, dar fara rost. Asa ca am fost angajat locotent la MAI”, spune Valentin Cristea. Timp de doi ani si jumatate, Valentin Cristea a construit aparatura de ascultare utilizata de Securitate. Intre timp, tanarul Valentin Cristea se intalnea frecvent cu „Comitetului III de rezistenta” din Campina. Acest comitet de rezistenta era format dintr-una din matusile sale si un amic al acestei. „Ei imparteau manifeste prin trenuri, dadeau telefoane la ambasadele occidentale si probabil asa au intrat in atentia Securitatii”, relateaza Valentin Cristea. Pentru ca Securitatea monitoriza comitetul de rezistenta al matusii, locotenentul de Securitate Cristea a fost si el filat. El povestea matusii sale despre modul in care sunt ascultate telefoanele. In 1955 a fost chemat la Ministerul de Interne, la adjunctul ministrului, unde in biroul acestuia a fost arestat. „Am fost chemat la adjunctul ministrului Alexandru Draghici sub pretextul ca urmeaza o operatiune si ca aveau nevoie de mine. A intrat la un moment dat un alt general, Naun, care i-a intins o hartie. A pus mana pe mine si mi-a spus: . Fara nici o alta explicatie”, isi aminteste Valentin Cristea. Dupa ce a fost arestat, a fost dus si incarcerat in cazarma Malmaison, un centru unde securitatea ii ancheta prin tortura pe dizidentii regimului. Pe la Malmaison au trecut in drumul lor spre Ramnicu Sarat, Sighet, sau Aiud, liderii PNT Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Nicolae Penescu si Corneliu Coposu. in celula de la Malmaison, Valentin Cristea s-a intalnit cu nepotul lui Alexandru Vaida Voievod, Mircea Vaida. La trei luni de la arestare, un tribunal din Bucuresti l-a si condamnat: prima sentinta, dupa cum spune Valentin Cristea, a fost mai blanda, doar cinci ani de inchisoare. Dupa un proces care a durat 20 de minute, a fost condamnat pentru „infractiunea” de „divulgare de informatii”. „in toamna lui ’56, un ofiter mi-a comunicat ca am fost condamnat la 5 ani de munca silnica”, spune domnul Cristea. Dupa Malmaison, a fost mutat din penitenciar in penitenciar. A ajuns la un moment dat la Fortul 13 Jilava. Aici s-a intalnit in celula cu amicul matusii sale, cel care a constituit „Comitetul III de rezistenta”. Celula de la Jilava a impartit-o si cu doi generali din armata lui Carol al II-lea. In noiembrie 1956, Valentin Cristea a fost mutat la penitenciarul de la Ramnicu Sarat. Aici a stat pana in 1963. „M-au bagat direct in celulele de izolare, adica la carcera. Luni de zile nu stiam unde sunt pentru ca nu puteam sa vorbesc cu nimeni”, isi aminteste fostul detinut politic. Dupa cateva luni a aflat ca sentinta initiala de cinci ani a fost casata si la rejudecare a primit sapte ani de inchisoare. Procesul de rejudecare a durat 10 minute, in care Valentin Cristea nu a avut dreptul sa spuna nimic: „Au spus ca pedeapsa este prea blanda”. La fel ca toti detinutii politici, Valentin Cristea descrie conditiile de detentie de la Ramnicu Sarat ca fiind unele de exterminare: infometare sistematica, izolare completa, frig si diverse forme de tortura. Meniul de la Ramnicu Sarat era unul de subzistenta compus dintr-o fiertura de arpacas. „Mancarea de lux era reprezentata de fasole, dar mereu prea putina”, spune fostul locatar al penitenciarului. Pentru ca nu puteau comunica prin viu grai, detinutii au invatat codul Morse. Valentin Cristea spune este cel care a brevetat codul Morse tusit. Unii dintre detinuti comicau in Morse in limba franceza pentru ca la un moment dat in penitenciar a fost adus un specialist in acest limbaj, dar care nu stia franceza. Pe langa foamete si terorizarea constanta, detinutii erau lasati sa inghete de frig. „Iarna nigea peste mine. La un moment dat aveam picioarele si mainile pline de sange de la degeraturi”, relateaza Valentin Cristea. Zilele de carcera erau acordate cu generozitate de comandantul penitenciarului, Alexandru Visinescu. Daca un detinut era prins comunicand prin Morse, primea si o saptamana de carcera. in timpul zilei, detinutii nu aveau voie sa se aseze pe pat sau sa stea langa peretele celulei. „Daca incalcai regula, pedeapsa era izolare cu arest sever. Doua zile nu mai primeai mancare ci doar un castron cu apa. Eu am primit odata cinci zile in care am primit mancare o singura zi”, isi aminteste Valentin Cristea. In 1957, langa celula in care era cazat Valentin Cristea a fost adus Ioan Barbus, lider al tineretului taranist, condamnat in 1949 la 15 ani de inchisoare. Valentin Cristea isi aduce aminte ca in celula din stanga sa a fost adus si Jenica Arnautu, cu care prin sistemul Morse a legat o prietenie. Jenica Arnautu a fost si el unul dintre liderii rezistentei anticomuniste condamnat la inchisoare pe viata pentru ca s-a impotrivit regimului totalitar. Dupa ce a organizat o greva in penitenciarul din Aiud, a fost mutat in 1957 la Ramnicu Sarat unde a fost depus intr-o celula de izolare. „Dupa 40 de zile de greva foamei, a murit. A murit acolo langa mine” Cu ochii podiditi de lacrimi, Valentin Cristea povesteste cum a fost exterminat Jenica Arnautu. „El suferea de ulcer si a cerut sa nu i se mai puna sare in mancare, dar conducerea penitenciarului a refuzat. A intrat in greva foamei. Asta era in 1959”, spune Valentin Cristea. Dupa un anumit numar de zile de greva a foamei, comandatul Visinescu a dispus ca Arnautu sa fie supus unui regim de alimentatie fortata. „Veneau doi gardieni si un sanitar, ii bagau un furtun pe gat si ii dadeau un lichid nutritiv. Dupa 40 de zile de greva foamei, a murit. A murit acolo langa mine”, spune Valentin Cristea cu ochii in lacrimi. Declaratia lui Valentin Cristea este confirmata si de testimonialul lui Ovidiu Borcea, un alt dizident care a trait ororiile de la Ramnicu Sarat. „Jenica Arnautu era cel care protesta cel mai vehement impotriva regimului de exterminare. El se gasea intr-o greva a foamei care dura de 132 de zile, timp in care a fost torturat, batut, alimentat cu furtunul pe care-l introduceau fortat in gura si pe esofag, in aceste conditii si-a dat ultima suflare pe 2 noiembrie 1959”, a declarat intr-un interviu Ovidiu Borcea. Despre comandantul Visinescu spune ca il intalnea numai odata pe an cand la penitenciar venea un procuror care discuta cu detinutii daca mai au ceva de declarat. in schimb, isi aminteste de bataile la care era supus constant Ion Mihalache. „El protesta mai vehement. Intrau peste el, ii puneau lanturi. Auzeam constant cum il bateau si il maltratau. Tipa mereu de durere”, spune Valentin Cristea. Dupa 50 de ani, Valentin Cristea l-a revazut pe comandantul Visinescu, nu in realitate, ci doar intr-o poza realizata de gandul. „Acum e slab, era bine facut cand eram acolo. Probabil daca l-as vedea pe strada nu l-as recunoaste”, spune Cristea. in ciuda celor sapte ani de suferinte de la Ramnicu Sarat, Valentin Cristea spune ca a avut un oarecare noroc: „Era mai grea temnita de la canal, de la Cavnic sau de la Pitesti. Aici erau groaznice foamea, inzolarea si singuratatea”. „Nu le mai dati atata mancare, ca s-au rasculat impotriva conducerii” Constantin Copoiu a fost si el detinut al penitenciarului Ramnicu Sarat pe vremea cand inchisoarea era condusa de catre Alexandru Visinescu. Constantin Copoiu insa nu a fost detinut politic, a fost unul dintre detinutii de drept comun. A stat 10 luni la Ramnicu Sarat. Cei ca el erau folositi pentru intretinerea penitenciarului. Spune ca mancarea pentru detinutii politici era extrem de putina. „Noi, care nu eram politici, aveam dreptul la cinci kilograme de alimente, doua de fructe si tigari, dar puteam sa vorbim si cu rudele”, spune Constantin Copoiu. Pe cand detinutii politici nu aveau asemenea drepturi, fiind tratati drept infractori extrem de periculosi. „Erau unii gardieni care spuneau ca si mancarea aia putina e prea multa pentru astia politici.. Spuneau sa ne dea noua mancare, astora de drept comun, pentru ca noi munceam. Erau niste jigodii ofiterii astia”, a povestit Constantin Copoiu. In primavara acestui an, Constantin Copoiu a revizitat inchisoarea de la Ramnicu Sarat. Si-a adus aminte ca in timpul detentiei l-a vazut pentru cateva secunde pe Corneliu Coposu. In cele 10 luni de detentie, Constantin Copoiu era cel care le ducea mancare detinutilor. „Le duceam un bol de apa si o mamaliga” a spus fostul detinut. El a relatat ca, din ordinul lui Visinescu, nu avea voie sa discute cu detinutii politici. Constantin Copoiu spune ca, avand in vedere ca nu a petrecut prea mult timp la Ramnicu Sarat, nu stie prea multe despre torturile la care au fost supusi detinutii politici. Dintre toti condamnatii care au fost incarcerati la Ramnicu Sarat, astazi au mai ramas in viata doar Constantin Copoiu si Valentin Cristea.
visinescu1

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2018
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000