Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Imperiul financiar de la Sf. Parascheva

Imperiul financiar de la Sf. Parascheva

Sf. Parascheva

 Imperiul financiar de la Sf. Parascheva
Imperiul financiar de la Sf. Parascheva

„Sărbătorile Iaşului”, concentrate în jurul zilei Sfintei Parascheva, aduc la Iaşi trei tipuri de „negustori”. Pe lângă obiectele de cult pe care le vând monahii şi monahiile din mănăstirile din ţară în preajma Catedralei Mitropolitane, în centrul oraşului se găsesc meşteşugari care vând oale, poşete, ciorapi şi mâncare.

Sărbătoarea Sfintei Parascheva atrage la Iaşi pelerini şi afacerişti, deopotrivă. Suprapunerea ceremoniilor religioase cu cele dedicate oraşului atrag în aceste zile târguri diferite care colorează Iaşul în culori şi mirosuri îndrăzneţe.

Dacă în preajma raclei moaştelor Sfintei Parascheva, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a permis doar mănăstirilor să-şi instaleze corturi în care să vândă obiecte de cult, la mai puţin de un kilometru, de o parte şi de alta a mitropoliei, negustori din toată ţara vând, cu permisiunea municipalităţii, mâncare, băutură, haine, bijuterii sau obiecte de decor.

Îngerul parfumat cu mir de liliac

Pe strada din spatele Catedralei Mitropolitane din Iaşi, anul acesta, în jur de 40 de reprezentanţi ai mănăstirilor din ţară, vând pelerinilor icoane, cărţi de rugăciuni, candele şi alte obiecte de cult. Suvenirurile sfinte de la ediţia din 2016 a sărbătorilor dedicate Sfintei Parascheva sunt vândute de călugări şi călugăriţe care au venit la Iaşi din Bihor, Banat, Ardeal, Moldova, încă de luni, 10 octombrie.

Până la sfârşitul săptămânii, mai mulţi monahi de la acelaşi locaş fac cu rândul la standurile special amenajate, astfel încât, pe toată perioada pelerinajului, credincioşii veniţi se se închine la moaşte să le cumpere obiectele de cult. Pentru 5 lei, reprezentanţii Mănăstirii Cetăţuia din Iaşi vând o brăţără pe care o numesc „Lacrima Maicii Domnului”.

Voluntara care vinde la standul mănăstirii spune că brăţara este specială pentru că este realizată din seminţele uscate ale unei plante de origine mediteraneană despre care se spune că au forma lacrimilor Maicii Domnului. „Vă spun că este o amintire deosebită pentru că seminţele sunt aduse din Grecia sau de la Ierusalim. La noi în ţară nu se găsesc originale, aşa cum avem noi. Pe piaţă circulă brăţări similare, care pot înşela ochiul pentru că au aceeaşi culoare. Textura, însă, este diferită. Ale noastre sunt seminţe, celelalte sunt nişte pietricele şlefuite”, a spus ieşeanca.

Alături, un călugăr din Dobrogea vinde îngeraşi parfumaţi cu mir de liliac şi iconiţe parfumate cu mir de violete. Obiectele de cult în miniatură sunt lucrate în ceramică ţinută în prealabil în ulei sfinţit, aromatizat cu esenţe din flori, după cum explică monahul.

Principala atracţie a pelerinilor este, anul acesta, standul cu icoane ruseşti, îmbrăcate. Împodobite cu catifea, icoanele sunt puse spre vânzare de Mănăstirea Pantocrator din Drăgăneşti-Vlaşca. „Tânguirea” şi „Umilenia” costă câte 50 de lei, iar „Dulcea-sărutare” sau „Răstignirea“ au preţul de 100 de lei. „Icoanele sunt importate şi apoi în atelierul nostru se adaugă catifeaua peste veştimentele sfântului care este reprezentat. Faţă de o icoană simplă, preţul este cam de două ori mai mare pentru că la o simplă icoană se lucrează, uneori, câte o zi”, a explicat voluntarul mănăstirii teleormănene.

„Piaţa Unirii” în ciorapi

În centrul oraşului, de astăzi, 13 octombrie, meşteşugari din toată ţara vând ieşenilor haine, bijuterii, tacâmuri, poşete, curele şi produse naturiste. „Târgul de toamnă” a adunat la cea de-a XXV-a ediţie a „Sărbătorilor Iaşului” în jur de 30 de standuri

Marin din Cluj vine la Iaşi de şapte ani cu curele din piele, pe care le dă pornind de la 80 de lei. Chimirul, un brâu lat din piele care are mai multe buzunare, ajunge la peste 150 de lei, în timp ce o curea finuţă, pentru femei, costă 60 de lei. Familia Bucur din Gheorghieni aduce la Iaşi genţi şi poşete din piele de vită tăbăcită cu scoarţă de stejar. „Este al patrulea an în care venim la Iaşi, dar situaţia de acum este total nefericită. Frig, ploaie, vânt. Nici nu am adus toate genţile din maşină, pentru că nu avem nici măcar curioşi care să se uite la produse, darămite cumpărători. Sperăm că măcar sâmbătă-duminică să se încălzească şi să vindem câte ceva”, a spus Doina, vânzătoarea familiei Bucur.

Alături, o familie de la Putna a expus pe două măsuţe tacâmuri lucrate în lemn. Linguri, polonice, palete, solniţe sau platouri pentru mămăligă. Cele mai mici obiecte din lem de mesteacăn sunt nişte inimioare inscripţionate cu calitatea persoanei căreia poate fi dăruită. O inimioară „iubita mea” costă 7 lei şi poate fi folosită ca breloc sau ca brizbriz de bord.

Cele mai multe articole comercializate în centrul oraşului cu ocazia „Sărbătorilor Iaşului” sunt ciorapii de lână, „pufoşi şi călduroşi”, potrivit prezentării de pe etichetă. O pereche de ciorapi costă 30 de lei şi pot fi purtaţi mai mult de cinci ierni, după cum îi promovează comerciaţii. În zona Hala Centrală, ca în fiecare an, bucătari ambulanţi vând mâncare caldă ieşenilor şi pelerinilor pofticioşi. Cu 5 lei, vânzătorii oferă o porţie de mici sau de sarmale, iar cu 10 lei una de pastramă de oaie. Chiar dacă anul acesta în meniu şi-au făcut loc şi prepeliţele trecute prin unt, pelerinii şi localnicii încă nu s-au îmbulzit la mâncare.

Afacerea „Sf. Parascheva”: minim 3 milioane de euro anual ! Destinatia banilor, un mister !

Cel mai important pelerinaj din tara de Sfanta Parascheva s-a incheiat cu cele mai mari castiguri. S-au strans in jur de 3 milioane de euro numai din pomelnice si din vanzarea de candele, icoane, lumanari sau carti religioase.

Dar, la fel ca intotdeauna, nimeni din afara bisericii nu va sti exact nici suma si nici destinatia acestei averi fabuloase.

In forfota din curtea catedralei, sapte cutii ale milei au fost plasate strategic: doua de-o parte si de alta a raclei, alte cinci langa standurile mitropoliei. Asa ca zecile de mii de pelerini nu aveau cum sa nu lase ceva ca sa isi cumpere iertarea.

In plus, oamenii bisericii au avut anul acesta un plan de afacere bine pus la punct.

Desi la impartirea locurilor de la primarie, comerciantii s-au zbatut sa prinda cel mai bun vad, in acest an ei si-au instalat tarabele dupa gardul bisericii.

Singurii care si-au vandut obiectele bisericesti in curtea catedralei au fost reprezentantii Mitropoliei.

Odata eliminata concurenta, vanzarile la cele sase magazine autorizate au inflorit. Voluntarii care se ocupau de aceste standuri si-a reinnoit permanent stocurile de icoane si acatiste.

In schimb, ceilalti comercianti s-au plans de vanzari mai slabe ca in anii trecuti.

Cutiile milei erau schimbate cam la o ora si jumatate, doua. Numerotate gospodareste, au ajutat la facerea unei estimari: in a treia zi de pelerinaj, de exemplu, erau montate cutiile 20 si 21. Iar la hram, oamenii bisericii o carau cu greutate pe cea cu numarul 50.

Oricat de sarman ar fi cineva, tot aprinde o luminare, lasa un pomelnic, cumpara busuioc, matanii sau cruciulite.

Un pomelnic - 10 lei
Luminari, busuioc, flori- 10 lei
Icoane: intre 5 lei - 100 lei
Cruciulite, candele, carti: intre 5 lei- 30 lei

In concluzie, fiecare crestin a cheltuit in medie 60, 70 de lei. Astfel, cei 200.000 de pelerini au adus bisericii o suma impresionanta de 14 milioane de lei, peste 3 milioane de euro.


Iartă-mă, Doamne, că nu-ţi dau bani!

Mă întreb, Doamne, de ce ar trebui să Te plătesc? De ce să scot pumnul cu hârtii, ochiul dracului cum le spunem noi, să le arunc în cutiile din fier? Să le arunc acolo, stâlcite bine între palme, în numele Tău!

Să duc credinţa mai departe! Să cred şi eu mai mult, să cred pentru că am plătit să mă ajuţi. De ce, Doamne, să Te cumpăr şi pe Tine, cum fac cu toate nimicurile lumii ăsteia bolnave? De ce să dau pe Tine cât dau pe-o pâine? Sau pe-un ou? Sau pe-o casă? Îmi e ruşine! Nici nu ştiu cât valorezi! Dacă-Ţi dau oricât, mă vei iubi mai mult? Îmi vei întoarce înzecit? Dacă nu-Ţi dau deloc, mă vei urî? Mă vei blestema să mor în sărăcie?

De ce să-Ţi dau bani, Doamne, dacă Tu m-ai învăţat să nu mă las supus lucrurilor acestea trecătoare? De ce ai avea nevoie de mărunţişul meu? Să-Ţi cumperi ce, acolo, la Tine în Ceruri? Doar Tu le ai pe toate. Ce să-Ţi mai iei? Nimic. Ai dreptate. Nu ne-ai cerut nimic. Doar credinţa. Iar noi, cu minţile spălate de păcate, Ţi-am propus trocul. Aşa, ca-ntre oameni. Ţie nişte bani, nouă nişte cruci din aur la gât. Eşti mulţumit, Doamne? Noi suntem.

Sufletul mi se împarte între urletele unui nebun din trafic şi zgomotul clopotelor de la Mitropolie. Aş vrea să-i zâmbesc nebunului, să-mi ierte greşeala unei semnalizări uitate. Nu pot. Continuă să urle, blocat la semafor, să-mi zică de morţi, de vii, de Dumnezeu. Şi se opreşte. Se opreşte nebunul, chiar când voiam să-i râd. Se uită cu-n ochi umil la templul Tău, cu altul injectat la mine. Îşi aruncă degetele în aer, în căutarea unei mântuiri rapide. A unei iertări pe care ar vrea s-o prindă ca din cer. De la Tine, Doamne! Verde la semafor.

Nebunul tresare. Uită de Tine! Îşi aminteşte de mine. Îşi încleştează dinţii şi îmi aruncă un alt Dumnezeu. Doamne, nebunul Te-a cumpărat vreodată?

În minte-mi vin câteva rânduri din ziar: 27 de bărbaţi, 5 femei şi 20 de avortoni au fost înmormântaţi la Iaşi, după o slujbă comună făcută de cele mai Înalte Feţe ale Mitropoliei Moldovei. Cadavrele zăceau de ani la morgă. Nu-şi mai amintea nimeni de ele. Doar presa, când nu mai avea ce scrie. Sau legiştii, sătui că au rămas cu leşurile pe umeri. Un bogătaş şi-a făcut milă şi le-a plătit crucile. Au fost duşi la groapă, toţi laolaltă. Mă întreb, Doamne, morţii ăştia care nu şi-au găsit groapa nu Ţi-au dat niciodată nimic? Niciun ban? De ce i-ai lăsat să putrezească sub privirile noastre? Acum, Doamne, că cineva a plătit, Ţi-ai făcut milă. Le-ai găsit groapă. Ţi-ai trimis cei mai mari supuşi, mitropoliţi, sobor de preoţi să le cânte, în sfârşit, Veşnica Pomenire. Ai primit de ajuns, Doamne? 

S-a blocat Iaşiul si anul acesta. A venit Sf. Parascheva. Iar ne îmbuibăm cu mici. Bem bere. Facem cozi la Tine! Anul acesta, o să ne rugăm cum n-am mai făcut-o niciodată. Toţi laolaltă. Cu pumnii şi mai plini de bani. Dar, acum, Ţi-am pregătit o surpriză. Îţi vom da toate averile noastre. E bine asa, Doamne ?



Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000