Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
GODPORATIA. Cum sunt pacaliti romanii de mafia bisericeasca

GODPORATIA. Cum sunt pacaliti romanii de mafia bisericeasca

masina bor preoti lux patriarh_mediafax_foto_octav_ganea GODPORATIA. Cum sunt pacaliti romanii de mafia bisericeasca
masina bor preoti lux patriarh_mediafax_foto_octav_ganea
Dupa Revolutie, in Romania au fost construite cinci biserici la fiecare scoala noua. Acest fapt spune multe despre influenta pe care Biserica o are in societatea romaneasca. In ultimii ani, Gandul a surprins si a radiografiat indeaproape relatia dintre romani si biserica (in special BOR) si felul in care ea a evoluat. Va propunem, in acest material, o selectie a celor mai interesante si apreciate articole pe aceasta tema aparute in Gandul. HARTA MOASTELOR DIN ROMANIA care atrag cei mai multi credinciosi: cine este Sfantul considerat „vindecator de boli incurabile” Gandul scrie despre initiativa Patriarhiei Romane de a inventaria toate moastele din Romania in vederea realizarii unui ghid care sa fie vandut in biserici, manastiri si magazinele BOR Preotii dau raport in aceste zile ce moaste detin in biserica. Le inscriu cu numele sfantului sau al sfintei, cu povestea si "puterea" lor, le fotografiaza (pe ele si certificatul de autenticitate) si le transmit mai departe episcopiei si arhiepiscopiei in subordinea careia se afla. Totul va ajunge intr-un Ghid al Sfintelor Moaste pe care Patriarhia il va comercializa. In Romania nu exista biserica sau lacas de cult fara moaste, pentru ca in piciorul mesei din altar trebuie puse parti din trupul unui sfant. Nu este chiar orice sfant, ci unul dintre Mucenicii despre care Biserica spune ca "l-a marturisit pe Christos cu pretul vietii". Nu acestea sunt inventariate, ci acelea aflate, la vedere, in racle, spre "inchinaciune si sarutare". Traduse pe intelesul tuturor, moastele sunt "particele din trupurile sfintilor care nu au putrezit si care reprezinta garantia ca exista viata dupa moarte", ne spune purtatorul de cuvant al Mitropoliei Clujului, Bogdan Ivanov. Moastele din racla sunt frumos mirositoare, iar singura metoda de conservare a acestora este faptul ca ele sunt tinute in ceara sau tarnoseala, dupa cum afirma reprezentantii Bisericii. Lista celor mai vizitate moaste si locurile unde se gasesc, intocmita de gandul.info Ratiunea Ghidului Sfintelor Moaste "Asa cum in ultimii 5-6 ani, la initiativa PF Daniel, au fost realizate "Enciclopedia Ortodoxiei Romanesti", "Istoria Monahismului", "Istoria Muzicii Bisericesti Romanesti", se va realiza si aceasta lucrare - "Ghidul Sfintelor Moaste" din bisericile si manastirile Patriarhiei Romanesti, pentru ca nu exista o asemenea lucrare, extrem de binevenita pentru toti cei interesati, in primul rand pentru credinciosi, dar si pentru opinia publica, inclusiv pentru jurnalisti", a declarat pentru gandul parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei. Potrivit acestuia, bisericile si manastirile trebuie sa faca cunoscut daca detin moaste, provenienta acestora, documentul de autenticitate, o scurta descriere a acestora, fotografii, o scurta prezentare a vietii sfantului sau sfintilor in cauza. "Ghidul acesta va fi tiparit si va avea acces la el orcine doreste. Sunt documente vechi, de sute de ani, cum sunt la moastele Sfantului Dimitrie cel Nou de la Bucuresti sau al Sfintei Parascheva de la Iasi. Dar dupa 1990 sunt alte documente care arata ca acolo unde au ajuns particele din moaste ele se pastreaza in biserica respectiva. De exemplu, sunt particele din Moastele Sfantului Nectarie de la manasturea Eghina, ele au fost primite de mai multe biserici si manastiri din Romania, dar sunt insotite in permanenta de documente de autenticitate de la biserica greaca care le-a oferit", precizeaza vocea Patriarhiei. In continuare, preotul afirma ca ghidul va fi distribuit prin bisericile si manastirile Patriarhiei, si prin magazinele ei. Ratiunea cinstirii moastelor, explicata de Patriarhie Anual, multi pelerini romani merg sa se roage la moaste, in speranta de mai bine. Ratiunea cinstirii moastelor ne-o explica insusi purtatorul de cuvant al Patriarhiei. "Cinstirea Sfintelor Moaste este foarte folositoare pentru credinciosi pentru ca, in primul rand, intaresc credinta si evlavia pentru venerarea sfintilor respectivi. in al doilea rand, Sfintele Moaste sunt ocrotitoare de boli, de primejdii si fiecare credincios atunci cand merge la Iasi sa venereze moastele Sfintei Cuvioase Parascheva sau in alte locuri din tara merge cu credinta in suflet, cu evlavie. Dupa aceea, multi spun ca li s-au implinit dorintele. Spre exemplu, in ultimii ani sunt multi credinciosi care spun ca s-au vindecat de o serie de boli incurabile atunci cand s-au inchinat si au venerat moastele Sfantului Ierarh Nectarie din Eghina, vindecatorul de boli", afirma parintele Stoica. Cand au putere moastele Moastele Sfintei Paracheva de la Iasi si ale Sfantului Dimitrie cel Nou Basarabov de la Bucuresti sunt cele care atrag, insa, cei mai multi credinciosi. Anul trecut, la sfarsitul lui octombrie, cu prilejul zilelor sfantului, peste 50.000 de credinciosi din Romania, dar si din strainatate au trecut pe la racla sa o sarute. De ce aceasta aglomeratie in contextul in care moastele in cauza sunt accesibile in fiecare zi doritorilor? "in fiecare zi in Catedrala Patriarhala din Bucuresti sunt credinciosi care venereaza moastele Sfantului Dimitrie. Pelerinajul din luna octombrie are legatura cu sarbatoarea Sfantului respectiv, omagiat pe 27 octombrie. Credinciosii merg la biserica la toate sarbatorile importante, cu atat mai mult cu cat ei au posibilitatea sa venereze moastele sfantului respectiv. Pentru bucuresteni, Sfantul Dimitrie cel Nou este ocrotitorul Bucurestiului si foarte multi il considera sfantul nostru, al celora care locuim in Capitala, asa cum cuvioasa Parascheva este ocrotitoarea Moldovei, iar Sfanta Filofteia vegheaza la Curtea de Arges sau Sfantul Grigorie Decapolitu este ocrotitorul Olteniei", mai spune purtatorul de cuvant al Patriarhiei. De ce este, insa, asa mare aglomeratie de sarbatori? Au putere mai mare Sfintele Moaste? Reprezentantii Bisericii afirma la unison ca nu si ca "puterea lor tine exclusiv de credinta si dorinta, insotita de gand bun, al celor care se roaga". La aceasta se adauga "curatenia fiecaruia si tinerea postului". In Ardeal si Transilvania, cultul moastelor este mai putin dezvoltat decat in Muntenia si Moldova In toate eparhiile din tara se munceste fara pauza la intocmirea cataloagelor cu moaste, asa cum a cerut Sfantul Sinod inca de anul trecut. Abia daca mai prindem pe cineva care sa ne spuna cateva vorbe. Parintele Arhimandrit Macarie Tutul, de la Catedrala Mitropolitana din Sibiu, spune ca, fata de judetul sau, Brasovul sta mult mai bine in ceea ce priveste numarul Sfintelor Moaste. „in Brasov, exista mult mai multe odoare de acest gen, o parte dintre bisericile de acolo avand o vechime mai mare decat ale noastre; de asemenea au avut inaintasi care au daruit parti din osemintele sfintilor, mai mult sau mai putin cunoscuti” precizeaza el. In ceea ce priveste orasul Sibiu, Parintele Macarie spune ca in catedrala exista cateva racle cu moastele unor sfinti importanti, precum si cele ale Mitropolitului Andrei Saguna, canonizat in urma cu trei ani. Parti din moastele unui sfant se pot regasi in diverse biserici, fie ca sunt ortodoxe, fie ca sunt catolice. Asa se intampla cu cele ale fostului mitropolit al Transilvaniei, Andrei Saguna. "La catedrala episcopala din Zalau au fost aduse particele din moastele Sfantului Andrei Saguna, de asemenea in biserica "Sfantul Nicolae" au fost aduse de la Bari, din Italia, parti din moastele Sfantului Nicolae" printr-un preot ortodox, afirma purtatorul de cuvant al Episcopiei Salajului, parintele Gabriel Gardan. In tot Ardealul nu exista un cult foarte dezvoltat al moastelor, pelerinajele fiind foarte putine, doar atunci cand este adus un sfant mai important, de la Bucuresti. "Nu e o greseala sa ai evlavie fata de Sfintele Moaste, chiar este un lucru benefic. in general, nu se incurajeaza, insa, in Ardeal, cultul Sfintelor Moaste, pentru ca noi consideram ca Sfanta impartasanie care reprezinta trupul si sangele Mantuitorului Iisus Christos este mai importanta decat moastele unui sfant", a explicat preotul Cristian Stefan, purtatorul de cuvant al Episcopiei Maramuresului si Satmarului. Existenta moastelor nu e un spectacol in sine Acelasi lucru este sustinut si de preotul paroh Cristian Groza, de la Episcopia Covasnei si Harghitei, care tine in catedrala particele din moastele Sfintilor Ioan Maximovici, Nicolae si al Marelui Mucenic Gheorghe. Primele au fost aduse tocmai din San Francisco de un consilier al Episcopiei, ale ultimilor doi sfinti au fost aduse de la Vatican prin intermediul unui preot ortodox din Spania. Toate sunt autentice si au certificat. „Am facut public faptul ca exista aceste moaste. Tinem slujbe in fiecare zi, dar nu sunt slujbe speciale in cinstea lor. Nu incercam, neaparat, sa atragem lumea. Ne bucuram ca le avem si avem randuiala lor, in fiecare saptamana. Marti, Sf. Gheorghe, miercuri, Sf Ioan Maximovici, joi, Sf Nicolae. Vin oameni la slujba, dar nu facem procesiuni sau lucruri senzationale” explica parintele. In Ardeal, biserica pare mai ponderata decat in Moldova in ceea ce priveste moastele. „Nu suntem impotriva manifestarilor de acest gen, dar nu facem din asta un scop in sine. Personal, sunt impotriva folosirii lor intr-un alt scop decat cel pentru care Dumnnezeu le-a randuit”, spune parintele Cristian Griza. El afirma ca, in Biserica Ortodoxa, Sfintele Moaste sunt prezentate ca realitati concrete ale unor persoane ce au primit harul lui Dumnezeu, dar ca, nicaieri, nu se spune c-ar trebui folosite, puse in valoare, mai mult decat e firesc. „Ioan Gura de Aur spunea ca cea mai mare cinstire pe care un om o poate aduce sfantului este sa-i urmeze viata. Biserica aproba sarutarea sfintelor moaste, o incuviinteaza, dar nu acesta e scopul principal”, arata parintele. Evlavie deosebita pentru martirii de la Aiud Parintele Cristian Groza e de parere ca sfintii contemporani, sfintii secolului XX, sunt foarte cautati in ultimul timp. „Mai nou, exista un curent deosebit fata de osemintele de la Aiud. Din pacate nu se stie care, cui apartin, fiind vorba, acolo, de o groapa comuna. Dar exista o evlavie deosebita pentru cei care au patimit in inchisorile comuniste. Sunt persoane care au astfel de particele de oseminte. Am vazut pe net dar, cum spuneam, din nefericire ei nu pot spune carui detinut au apartinut. Se stie doar ca au fost luate de la gropa comuna si ca izvorasc mir. Unele au fost expuse la cateva conferinte, la Iasi”, spune parintele. Vorbind despre ultimul curent - acela de a proclama o categorie generala de sfinti ai inchisorilor, purtatorul de cuvant al Mitropoliei Clujului, preotul Bogdan Ivanov, afirma ca acest lucru trebuie facut cu mare atentie. "Nu cred ca trebuie operat asa. Moastele si sfintii tin de persoana, nu de grupul din care a facut parte. Stim bine, insa, ca prin inchisorile comuniste nu au trecut numai sfinti", este de parere preotul. Moaste ale martirilor de la Aiud au ajuns si la Manastirea "Sfantul Gheorghe" Tiganesti din cadrul Episcopiei Alexandriei si Teleormanului. "Sunt particele aduse de parintele staret de acolo. Primite de cineva anume care le-ar fi gasit in inchisoarea de la Aiud. Nu avem documente pentru ele, dar exista o istorie. Oamenii nu pot minti. Exista o evlavie care nu este gresita intr-un fel pentru cei care l-au marturisit cu pretul vietii pe Christos, sa spunem asa pentru ca au stat la inchisoare. Pana cand Sfantul Sinod nu va lua o hotarare in acest sens, ele raman acolo", afirma parintele Catalin Paunescu, purtatorul de cuvant al Episcopiei. in Oltenia, moastele s-au inventariat deja in Oltenia, cele mai de pret moaste sunt cele ale Sfantului Grigorie Decapolitul, aflate in intregime intr-o racla de argint la Manastirea Bistrita - Valcea. Acestea sunt printre cele mai vechi din tara, dupa cele de la Suceava, ale Sfantul Ioan Cel Nou. "Sfantul Grigorie are trupul intreg si este unul dintre cei mai cunoscuti sfinti ai nostri si cei mai puternici. Despre el se spune ca aduce ploaie, ca vindeca numeroase boli. Multi vin in zilele noastre si se vindeca. Se fac pelerinaje mari, de ziua Sfantului sau pe 15 august. De 8 septembrie, cand se organizeaza si un targ acolo de ziua romilor, vin foarte multi. ii vezi ca vin cu masinile sa se roage. in rest, vin multi si in perioada postului", a precizat pentru gandul purtatorul de cuvant al Arhiepiscopiei Ramnicului, parintele Liviu Gaman. Reprezentantii Arhiepiscopiei Ramnicului au mers deja la bisericile si manastirile lor pentru a identifica si fotografia moastele si spera sa obtina certificate de autenticitate pentru cele pentru care nu au. "Noi avem cel putin 30 de locasuri de cult cu parti de moaste. Probabil ca dupa ce se va crea ghidul acesta se vor mai da si unele certificate de autenticitate pentru ca sunt multe moaste aduse de diversi calugari sau domnitori, de-a lungul timpului, care le-au cumparat ei din Ierusalim, Grecia sau Italia, dar fara documente. Este necesar un asemenea certificat pentru a putea arata ce se stie despre ele", a mai spus acesta. in Mitropolia Munteniei si Dobrogei, parerea este insa alta. "Catalogul acesta este de dorit in Biserica noastra Ortodoxa, dar nu rezolva mare lucru. Avem moaste care nu au certificat de autenticitate si pe care va trebui de acum incolo sa le tinem in altar, pentru ca nu le mai putem scoate la sarutat", crede Catalin Paunescu, purtatorul de cuvant al Episcopiei Alexandriei si Teleormanului. in Moldova, Muntenia si Dobrogea se lucreaza de zor la moaste Peste tot se lucreaza la cataloagele cerute de Sfantul Sinod pentru „recensamantul moastelor”. La Episcopia Husilor am gasit un parinte consilier care ne-a spus pe fuga ca „singurele moaste recunoscute in Eparhia Husilor sunt cele ale Sfintei Mare Mucenite Chiriachi, ocrotitoarea Episcopiei, atestate pe baza de documente”. „De restul mai vorbim dupa ce se centralizeaza datele”. Moastele despre care ne-a vorbit parintele se afla in Catedrala Episcopala din Husi. „Sunt aici din anul 1763, fiind aduse de catre Episcopul Iacob Stamati al Husilor. Mana si sfintele moaste, aduse de la Manastirea Marea Lavra de la Muntele Athos, au fost asezate in Catedrala Episcopala, intrucat Episcopul Iacob a platit o parte din datoriile Marii Lavre si a primit, in schimb, aceste sfinte moaste", afirma el. Sfanta Chiriachi este Mucenita, a trait in zilele imparatului Diocletian intre anii 264 – 305. „Este rodul rugaciunilor parintilor sai, Dorotei si Eusebia. A suferit moarte martirica in Armenia”, mai spune parintele. Si in Mitropolia Munteniei si Dobrogei se lucreaza intens la cataloagele cu moaste pentru ca nu sunt putine. in afara de binecunoscutele moaste din Bucuresti care atrag foarte multi credinciosi - Sfintii Dimitrie cel Nou Basarabov, Nectarie Vindecatorul, Nicolae sau Calnic, in cadrul mitropoliei exista si aletele care atrag credinciosi in pelerinaje. Printre acestea se numara Sfantul Andrei ((Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei, Constanta), Sfantul Ierarh Mucenic Teodosie (Manastirea Brazi, Vrancea), Sfintii Epictet si Astion (cele mai vechi moaste descoperite la noi in tara - anul 280 dupa Christos), Sfintii Zotic, Atal, Camasie si Filip (Catedrala episcopala din Constanta), Sf. Mucenita Filoteia (Catedrala arhiepiscopala Curtea de Arges). "La Pestera Sfantului Andrei atrage locul, nu moastele. Mai sunt parti din moastele lui si in alte locuri. Acolo, insa, traditia si Biserica spune ca a poposit Sfantul, din aceasta cauza este pelerinaj mare de ziua lui, in noiembrie", explica purtatorul de cuvant al Arhiepiscopiei Tomisului. Nectarie, sfantul despre care se spune ca vindeca Pe la manastirea Radu Voda, din centrul Capitalei, zeci de mii de oameni trec anual pentru a saruta si a se inchina la racla cu parti din moastele Sfantul Nectarie din Eghina, zis si Vindecatorul. La moastele, donate in urma cu 12 ani, de Biserica Ortodoxa Greceasca, oamenii cer ajutor Celui de Sus, pentru grave suferinte trupesti. Despre Sfantul Nectarie se spune ca, in timpul vietii, tamaduia prin simpla mangaiere, iar dupa moarte prin atingerea moastelor sale. Se crede ca spiritul sau ar fi ridicat din carucioare rulante bolnavi paralizati; ca a dat leac unei suferinte de cancer si a linistit schizofrenici. Ramasitele lui Nectarie Vindecatorul se afla si in alte manastiri si biserici din Romania. Cat da nasul la BISERICA la nunta si la botez: chitantierul neoficial al preotilor din Bucuresti, din marile orase si de la tara Gandul publica chitantierul neoficial al sumelor percepute de biserica pentru oficierea slujbelor de botez si nunta. Fiecare parohie isi stabileste tarifele care pot ajunge si pana la 1.500 de lei. De la 100 de lei si pana la 1.500 de lei, atat costa uniunea dintre un barbat si o femeie in fata lui Dumnezeu in Biserica Ortoodxa Romana. in cea catolica, sumele medii sunt intre 250-300 de lei. Sezonul nuntilor din 2013 se apropie de sfarsit, pentru ca din 14 noiembrie, odata cu inceperea Postului Nasterii Domnului, este interzisa oficierea acestui serviciu religios. Botezuri se pot face in perioada posturilor daca nu sunt, insa, urmate de petreceri. Tarifele pentru nunti si botezuri, in Capitala, incep de la 250 de lei si ajung pana la 1.500 de lei. Nu in toate cazurile credinciosi primesc si chitanta. Potrivit reprezetantilor Bisericii chestionati de gandul, fiecare parohie este libera sa isi stabileasca propriile tarife. Banii care se strang din cununii religioase si botezuri se duc, teoretic, pentru intretinerea bisericii. Pentru a vedea cat de gospodari sunt reprezentantii, bisericii am incercat sa arvunim o nunta si un botez, ambele inainte de inceperea postului. La una dintre bisericile de top din Capitala, Sfantul Elefterie Nou, unde de-a lungul vremii s-au cununat religios diverse persoane publice, precum fiica presedintelui PDL, Vasile Blaga, fostul fotbalist Adrian Neaga, Giulia Anghelescu si Vlad Huidu, sau fiica lui Victor Piturca, programarile se fac cu cateva luni inainte. Cum insa si sezonul nuntilor e pe sfarsite, am aflat ca pentru o cununie religioasa organizata in data de 9 noiembrie in biserica cu catapeteasma unica in Romania tariful este de 1500 lei, cu chitanta. in acesti bani este inclus serviciul religios oficiat de patru preoti, precum si un cor. O cununie religioasa oficiata in data de 2 noiembrie in biserica Sfantul Silvestru din Capitala de patru slujitori ai Domnului ar costa 1.000 de lei. “Se plateste 500 de lei in avans, cu chitanta. Restul, dupa oficierea cununiei. Daca vreti si cor trebuie sa ne anuntati cu cel putin trei zile inainte. Acesta costa 300 de lei”, ne-a spus unul dintre preotii bisericii in cauza. „N-am primit niciun fel de chitanta” Si la botez, tarifele sunt la fel. Adrian M. este tatal unei fetite de un an, pe care a botezat-o la Biserica Sfantul Silvestru la inceputul anului. “Nasul a platit 1.000 de lei, dar nu a primit niciun fel de chitanta. in plus, fetita mea a mai fost botezata, in acelasi timp cu un baietel. Fiecare a avut insa cristelnita lui”, afirma el. La biserica “Domnita Balasa”, ctitorita in urma cu aproape 130 de ani, tarifele sunt de 600 de lei pentru botez si 1.000 de lei pentru cununia religioasa, totul cu chitanta. Slujba este oficiata de trei preoti, iar corul este inclus in acesti bani. De asemenea, se plateste un avans de circa 200 – 300 de lei. Ioana B si-a botezat baietelul in varsta de 10 luni in luna martie la biserica Sfantul Spiridon cel Vechi, situata in Piata Natiunile Unite. “Cand ne-am dus sa vorbim pentru botez, am aflat tarifele direct de pe usa – 200 de lei slujba, iar daca voiam si cor mai trebuia sa platim o taxa de 450. Nasii au ales si corul. Slujba a fost oficiata de un singur preot. Mi-a placut insa ca schimbau apa din cristelnita dupa fiecare copil botezat”, marturiseste Ioana. La Sfantul Spiridon cel Nou, biserica cu o arhitectura deosebita din zona Pietei Unirii, botezul costa 1.000 de lei fara cor, si 1.200 de lei cu cor. Organizarea unei cununii religioase la biserica Sfantul Anton, situata in spatele Hanului Manuc, este de 800 de lei. Pentru botez, pretul este la jumatate. Preturi putin mai mici in cartiere in bisericile de cartier din Bucuresti, preturile sunt insa mai mici. La Izvorul Nou, biserica situata pe Mihai Bravu, la cateva zeci de metri de intersectia de la Dristor, pentru recunoasterea casatoriei in fata lui Dumnezeu se plateste 500 de lei. „Avem doi preoti si un diacon care oficiaza slujba. Exista si un cor alcatuit din trei baieti. Trebuie sa platiti un avans de 150 de lei, restul se da in ziua nuntii. Daca sunteti multumiti, puteti sa mai constribuiti cu cat doriti dumneavoastra pentru biserica”, ne-a spus unul dintre reprezentantii Domnului de la Izvorul Nou. in vitrina magazinului din biserica erau, insa, si sticle de 750 ml cu vin bisericesc, la un pret de 15 lei. „in mod normal, ar trebui sa cumparati vinul de la biserica, dar puteti sa il aduceti dumneavoastra, la fel si piscoturile”, ne-a mai spus acesta. Elena B si-a botezat fetita in urma cu o luna la Biserica Sfantul Ilie din Titan, citorita recent. „in momentul in care am facut programarea am platit 150 de lei pentru care am primit chitanta. in ziua botezului, nasii i-au mai dat parohului 300 de lei, pentru care nu a primit, insa, chitanta. inaintea noastra a fost botezata o alta fetita, iar parintii l-au rugat pe preot sa nu o bage cu tot capul in apa. Raspunsul preotului ne-a oprit sa ii adresam si noi aceeasi rugaminte: Cui nu ii convine, sa plece in alta parte”, isi aminteste femeia. Surpriza: „Preotul nu a vrut sa le ia nasilor niciun leu dupa cununie” Exista, insa, biserici in Bucuresti in care tarifele sunt infime. Gabriela si Mihai E. s-au casatorit in luna martie la Biserica Sfantul Nicolae Dintr-o zi, una dintre cele mai vechi lacasuri de cult din Bucuresti. Tariful de cununie in acest monument istoric reprezentativ pentru arhitectura brancoveneasca a fost de 100 de lei. „Am platit aceasta suma, pentru care am primit chitanta, cand am facut programarea pentru ca nu faceam parte din aceasta parohie. Preotul nu a vrut sa le ia nasilor niciun leu dupa cununie. Replica lui m-a lasat fara cuvinte: "De ce sa pun eu pret pe ceva pe care Dumnezeu nu pune asta”, afirma Mihai. La tara, tarife aproape ca la oras In unele comune si sate din Romania, tarifele nu difera prea mult de cele din Capitala. Un exemplu este o comuna din judetul Buzau. „Cand am fost nasi, in septembrie, ne-am interesat din timp cat trebuie sa dam la preot. Am aflat ca este vorba de 700 de lei. La biserica, dupa ce am platit, nici macar nu ne-a intrebat daca dorim chitanta. Preotul s-a grabit sa zica ca e donatie si ne-a trecut intr-un caiet pentru a se ruga pentru noi la fiecare slujba. Cand am iesit din altar a venit cantaretul dupa noi si a zis ca trebuie sa platim si lumanarile - cred ca erau vreo 20 aprinse in biserica. L-am intrabat cat. A zis repede si incet: 50 de lei. Cand l-a intrebat sotia: Cat?! a revenit si a zis 6 lei”, povesteste nasul Adrian P. Potrivit marturisirilor lui, la propria nunta, organizata in luna mai intr-o localitatea valceana, nasii lui de cununie au platit preotului 700 de lei, insa au primit chitanta pentru “aproximativ 230 de lei”. Preturile in tara La cateva sute de kilometri de cele doua judete, in comuna Crasna, din Salaj, unde mai sunt doar 68 de familii ortodoxe, restul de localnici fiind reformati si catolici – peste 1200, tariful este de 100 de lei. “Atat am avut anul asta. Am avut o singura nunta si cateva botezuri. La noi 80% sunt batrani. Tineretul a plecat din tara, in Spania”, ne-a spus parohul din localitate. Explicatia pentru diferenta dintre tarife a dat-o, pentru gandul, purtatorul de cuvant al Mitropoliei Clujului, parintele Bogdan Ivanov. “Nu exista tarife stabilite pentru cununie si botez. Fiecare parohie isi stabileste propriile servicii prin intermediul consiliului parohial din care fac parte si toti enoriasii. Un preot nu poate insa sa conditioneze oficierea unui serviciu religios de o anumita taxa. Nu stiu ce tarife sunt in bisericile din cadrul Mitropoliei Clujului. Va pot spune, insa, ca la catedrala din Cluj, care poate fi considerata etalon, taxa de cununie religioasa este de 50 de lei, iar pentru botez de 30 de lei”, a declarat acesta pentru gandul. La Timisoara, etalonul este considerabil mai mare decat la Cluj. Timisorenii care vor sa isi uneasca destinele la Catedrala Mitropolitana sunt nevoiti sa scoata din buzunar cel putin 600 de lei pentru cununia religioasa. Daca vor insa servicii suplimentare, precum un cor de trei cantareti, mai trebuie sa plateasca 500 de lei. Mai la marginea orasului, la biserica situata in Muzeul Satului Banatean Padurea Verde, tarifele sunt considerabil mai mici. „Si cununia si botezul la noi sunt 150 de lei, cu chitanta. Sa stiti, insa, ca daca vreti sa faceti poze in curte, muzeul percepe o taxa de 50 de lei”, ne-a spus parohul lacasului de cult. Etalon este si la Craiova, unde la Catedrala Metropolitana Sfantul Dumitru ni s-au cerut 900 de lei pentru o cununie religioasa si 500 de lei pentru un botez. S-a facut si o precizare: „Slujba este oficiata de doi preoti si un diacon”. In inima Bucovinei, la catedrala din Vatra Dornei, tariful de casatorie este in functie de numarul de preoti – 300 de lei doi si 150 de lei unul singur. Si la botez este la fel – 200 de lei, respectiv 100 de lei. „Vinul trebuie cumparat de la biserica, costa 30 de lei”, ne-au spus reprezentantii catedralei. Tarife fixe in parohiile catolice din Bucuresti Pentru a elimina eventualele discrepante, Arhiepiscopia Romano-Catolica in Bucuresti are tarife fixe pentru serviciile religioase, stabilite la 1 ianuarie 2010 si care sunt valabile si astazi. in circulara trimisa catre parohii atunci se prevede ca taxa pentru cununie este de 250 de lei, iar pentru botez de 200 de lei. „Pentru fiecare contributie, preotul este obligat sa intrebe credinciosul daca poate achita sau nu suma indicata, iar in cazul in care credinciosul nu poate plati integral, sa accepte cat poate oferi cel in cauza”, se mai arata in documentul respectiv remis gandul de catre reprezentantii Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucuresti. In catedrala Romano – Catolica din Brasov, tariful pentru o cununie religioasa este de tot de 250 de lei, insa nasii sunt indemnati sa dea „cat considera”. in biserica Sfantul Mihail de la Cluj, insa, nu se percepe nicio taxa, singura contributie este cea anuala pentru toti enoriasii catolici: 1% din venitul salariatilor din familie pe un an.
masina bor preoti lux patriarh_mediafax_foto_octav_ganea

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000