Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
De 20 de ani in Buzau se fura lacom, se fura obraznic, se fura iresponsabil. Infractorii se simt infailibili, invulnerabili, nemuritori

De 20 de ani in Buzau se fura lacom, se fura obraznic, se fura iresponsabil. Infractorii se simt infailibili, invulnerabili, nemuritori

Judetul Buzau, Romania in miniatura Stiu. Tara „ta“ e tara nasterii si a destinului tau, tara istoriei tale, tara limbii in care vorbesti si scrii, tara culturii tale si a co-nationalilor tai. Dar este – sau ar trebui sa fie - si tara prezentului tau, tara in care iti traiesti zilele, in care iti alegi conducatorii, in care ai drepturi si obligatii cetatenesti. Tara, in sfirsit, care te protejeaza, in care ai incredere si pe care o asumi ca pe o marca identitara de neocolit. De la o vreme insa, toate aceste subintelesuri au intrat in deriva. Traiesc intr-un loc pe care nu-l mai pot resimti ca fiind „al meu”. Ceea ce se petrece in institutiile fundamentale ale tarii, ceea ce vad pe toate canalele de televiziune, ceea ce aflu din ziare, toate ma fac sa cred ca tara mea nu mai are mare legatura cu mine. E tara altora: a unei retele de indivizi care au ajuns la virf prin grosolane manevre de partid, de familie si de gasca. Fata de tara „lor” ma simt nu numai strain, ci pur si simplu amenintat. Sunt socat cind le vad portretele, cind ii aud vorbind si cind ma gindesc ca ei imi hotarasc viata. Singura consolare, singura speranta e ca inca sunt informat asupra malversatiunilor lor si ca inca se incearca stavilirea juridica a nesatioasei lor ”eficiente”. "Se fura lacom, se fura obraznic, se fura iresponsabil, pina la pierderea instinctului de conservare. Infractorii se simt infailibili, invulnerabili, nemuritori." Mi se va spune ca ilegalitati si tilhari exista peste tot. Cu siguranta. Dar sa ne uitam putin in jur. „Dozajul”, tupeul, identificarea cu „puterea” si anvergura trans-partinica a „caracatitei” autohtone nu se pot compara cu nimic din geografia contemporana a civilizatiei. Se fura lacom, se fura obraznic, se fura iresponsabil, pina la pierderea instinctului de conservare. Infractorii se simt infailibili, invulnerabili, nemuritori. Daca sunt prinsi, se declara victimele unor manevre politice. Incearca, eventual, sa scape, turnindu-se intre ei. Pina la urma, diferentele dintre faptasi si institutiile menite sa-i pedepseasca se tulbura. Sefa DIICOT (adica a organizatiei care se ocupa de criminalitatea organizata) se transforma din acuzator in acuzat, sefi de politie sunt arestati pentru afaceri dubioase, „mascati” sunt luati pe sus de alti mascati, la ANAF (adica acolo unde se controleaza rigoarea fiscala a cetateanului) se fac perchezitii pentru depistarea unor fraude fiscale, presedintele Autoritatii pentru Supraveghere Financiara e arestat pentru coruptie, presedinti si membri ai consiliilor judetene din toata tara si din toate partidele sunt anchetati si retinuti pentru tot soiul de golanii, la gramada cu primari, parlamentari, ministri, membri proeminenti ai diverselor partide politice. "Peste tot, dai peste soti, sotii, fini, nasi, cumnati, amici, veri, progenituri, mercenari si pile" Primul ministru fura titluri academice si minte vesel si suveran, fostul presedinte danseaza electoral cu sefi de clan din lumea interlopa, capii serviciilor secrete sunt denuntati pentru trafic de bani si influenta, vice-prim-ministrul e in cercetari pentru frauda electorala. Peste tot, dai peste soti, sotii, fini, nasi, cumnati, amici, veri, progenituri, mercenari si pile. Retele de distributie a unor medicamente vitale distribuie apa chioara in loc de citostatice, prin spitale mor oameni cu zile, milioane de romani prefera sa munceasca in afara tarii, gazetari dedicati, pina mai ieri, cite unui patron solvabil, schimba brusc macazul si se muta la „ailalti”, Biserica, prin unii reprezentanti ai ei, face propaganda electorala, critici literari obositi devin, peste noapte, „analisti politici”, publicisti inca nealcatuiti explica, seara de seara, poporului cum e cu dreptatea si adevarul, insi fara meserie si fara nicio isprava in spate sunt abonati pe termen nelimitat, ca „experti”, la dezbateri televizate mono-maniacale. Emisiunile de divertisment sunt un fel de bordeluri de mahala, vietile private ale unor semi-anonimi devin „breaking news”, jumatate din adolescentii tarii (ne spun statisticile) sunt analfabeti! Tara mea? Tara „noastra”? Nu seamana toate astea mai curind a „condamnare pe viata”? Nu riscam sa aflam ca „a fi roman” a devenit sinonim cu „a fi prins” intr-o capcana fara iesire, ca o insecta fragila in ghearele unui pradator dement? Cine e de vina? Raspunsul e pe buzele tuturor: clasa politica. Partidele sunt simple trambuline pentru afaceri, promovarile interne se fac pe baza de relatii si interese, competenta si onestitatea au incetat de mult sa mai fie criterii credibile. Dar asta se intimpla si pentru ca pe scena publica a aparut un nou tip uman: avem, in sfirsit, „omul nou”, pentru care sensul vietii este achizitia, consumul, parada. Confunda – ar fi spus Petre Tutea – idealurile cu scopurile. A dori sa ai o casa, o masina si o pozitie profesionala onorabila a normal. Toate sunt „scopuri” plauzibile. Dar a le lua drept idealuri, a crede ca rostul tau pe lume e sa-ti multiplici, la infinit, averea, sa faci baie in Dubai, sa ai colectie de ceasuri scumpe si posetute de firma e a avea conturul mintal si sufletesc al unui cocalar…Or tocmai asemenea oameni au ajuns „sa faca jocurile”. Traim sub ocupatia unor toape! Si, ceea ce e mai grav, nu prea ne pasa. Ne uitam la catastrofa ca la un spectacol. Bombanim, votam nauc, ne certam intre noi. Tu vorbesti? – vor zice o multime de forumisti care ma iubesc… Tu nu bombani de pe margine? De ce nu te implici? Sau, mai rau: tu ce mare brinza ai facut cind erai „la butoane”. Raspunsul meu e simplu: m-am implicat destul (cu rezultatul ca am fost socotit ”profitorul” tuturor regimurilor) si am facut ce m-am priceput si ce am putut. N-am facut, totusi, nefacute. Dar apropo de vina: una dintre cauzele dezastrului e ca bagatorii de seama si cei care se implica isi dau, reciproc, capete in gura si cred ca, astfel, isi fac datoria fata de tara. Am mai spus-o: pentru multi romani, vina e, intotdeauna, vina celorlalti. A altuia. Adica a nimanui.

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000