Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Cum au furat banii de la inundatii

Cum au furat banii de la inundatii

Inundatiile devastatoare care au lovit Romania in 2005 si 2006 au burdusit buzunarele clientelei politice a PNL si PD-L, partidele aflate atunci la guvernare. Romania s-a imprumutat 100 de milioane de euro pentru lucrarile impotriva inundatiilor, deblocand de la bugetul de stat o suma de aproape zece ori mai mare. Licitatii s-au facut doar pentru banii imprumutati, restul fondurilor fiind date prin incredintare directa unor firme apropiate acelor partide.

În plin scandal privind risipirea banilor publici de catre Mo­nica Iacob Ridzi si Elena Udrea, va prezentam felul in care o alta apropiata a presedintelui Traian Basescu, Sulfina Barbu (fost ministru al Mediului), a aruncat cu banii spre clientela de partid pentru lucrari impotriva inundatiilor. Numai ca, spre deosebire de Ridzi si Udrea, sumele sunt mult mai mari.

În 2005, in Romania a fost prapad din punct de vedere hidrologic. În primavara, zeci de localitati din Banat au fost lovite de viituri puternice, judetele Timis, Caras Severin si Gorj formand o adevarata Delta a Banatului. Cantitatile impresionante de precipitatii cazute in zona au umflat incredibil de mult raurile din zona, rupand mai multe baraje si diguri de pe cursurile acestora.

Incompetenta autoritatilor, care au reactionat cu intarziere si cu neprofesionalism, a agravat situatia, sporind pagubele. Au urmat apoi furtunile de vara. Pornite din senin, au lovit sute de sate din toata tara. Paraie late de nici jumatate de metru si care puteau fi traversate cu piciorul s-au umflat peste noapte si au ras totul in calea lor: case, acareturi, scoli, masini, oameni si animale. Toamna a venit cu noi viituri, astfel ca mii de hectare din toate regiunile tarii erau sub ape. Bilantul inundatiilor: 69 de morti si pagube de 5,5 miliarde de lei noi, fiind avariate peste 40.000 de locuinte din 1.600 de localitati, din care aproape 5.000 in totalitate, iar alte 3.517 in pericol de prabusire.

Situatia s-a repetat in primavara lui 2006, cand Dunarea a lovit necrutator malul romanesc. Batranele diguri, construite pe vremea lui Ceausescu, au cedat unul dupa altul, lasand prapad in urma. Din nou reactii intarziate, haotice si stangace, care au ajutat prea putin in comparatie cu raul facut de apele umflate ale fluviului. 12 judete au fost afectate, peste 16.000 de persoane fiind evacuate din calea Dunarii. Apele au afectat 848 de case - din care 227 au fost complet distruse si 122 in pericol de prabu­si­re - 3.675 de gospodarii si anexe gospodaresti, 41 de obiective socio-economice, 21.000 de hectare inundate controlat, 14.200 de hectare de pasuni si fanete, 7.467 de hectare de paduri, 1.161 de fantani, 2,9 kilometri de drumuri nationale, 381 kilometri de drumuri judetene, 119 kilometri de drumuri comunale, 21 de poduri si 124 de podete.

Pentru inlaturarea efectelor inundatiilor, in perioada 2005-2008 s-au executat lucrari in valoare de 2.249.000.511 lei. Mai mult de 100 de milioane de euro au pus la bataie directiile regionale ale Administratiei Nationala "Apele Romane" pentru firmele care se ocupa de lucrarile de amenajari hidrologice pentru reparatii ale sistemului de aparare afectat de catre viituri. Folosindu-se pretextul situatiei de urgenta, banii au fost cheltuiti pe baza unei singure justificari - hotarari de Guvern promovate la repezeala de ministrul Mediului de la acel moment, Sulfina Barbu. Lucrarile au fost date prin metoda "negocierii cu o singura sursa", fara respectarea legislatiei achizitiilor publice si fara sa se asigure transparenta acestor cheltuieli uriase.

FORTA MAJORA FIE CU VOI!
Motivatia pusa pe masa de ministru a fost obsedanta "situatie de urgenta", desi legislatia achizitiilor publice este una foarte clara cu privire la astfel de cazuri si nu se potriveste neam cu si­tua­tia pe care trebuia sa o administreze Sulfina Barbu. În schimb, prin aceasta metoda, banii au luat calea conturilor unor societati care de-a lungul timpului au beneficiat de statut prefe­rential la capitolul contracte cu "Apele Romane".

Mai grav, lu­cra­rile s-au facut fara documentatii si fara studii cu privire la im­pac­tul real al acestora. Nimeni nu a stat sa calculeze eficienta si ne­voile actuale ale sistemelor de aparare impotriva inun­da­tiilor. Pro­priu-zis, pe banii nostri, dar fara sa fim anuntati, ministerul a recurs la o "carpire" a digurilor vechi, care tocmai isi dovedise­ra neputinta in fata naturii dezlantuite.

Sub pretextul riscurilor la care ar fi fost expuse, vezi Doamne, anumite comunitati, de­cizia este cel putin imatura. Respectivele comunitati au ramas la fel de expuse riscurilor care le-au lovit in 2005 si 2006. Ministe­rul nu a facut decat sa repare stricaciunile. Si sa bage foarte mu­lti bani in conturile unor firme abonate la contractele cu fi­nan­ta­re publica.

În cele cateva note de fundamentare pe care Sul­fina Barbu a catadicsit sa le puna pe masa Guvernului pentru a con­vinge de necesitatea cheltuielilor de milioane de euro, aceasta face orice numai sa nu ofere date concrete, nici despre lu­­cra­rile care urmeaza sa fie finantate, nici despre argumen­ta­rea teh­nico-stiintifica a investitiilor. Adevarate colectii de date descriptive a efectelor inundatiilor fara utilitate pentru decizia propusa Guvernului, notele de fundamentare sunt insotite de ace­lasi laitmotiv: banii urmeaza sa fie cheltuiti pe baza unor mo­dificari din 2002 la legea achizitiilor, Ordonanta 60 din 2001, in vigoare in perioada in care s-au facut multe din aceste atribuiri.

ACOPERIRE FALSA
La o privire atenta se poate identifica intr-adevar un articol din Ordonanta 60 care stipuleaza ca in anumite situatii se poate evita organizarea unor licitatii pentru lucrari publice: "În situatie de forta majora (...), dar numai pentru achizitionarea produselor, serviciilor, lucrarilor necesare pentru a face fata situatiei de extrema urgenta, intr-o perioada imediata, perioada care nu poate depasi durata normala de aplicare a procedurilor de licitatie deschisa sau de licitatie restransa".

O "acoperire" falsa pentru manevrele de la "Apele Romane". Daca ANAR ar fi fost obligata sa "cumpere" servicii sau lucrari necesare inlaturarii efectelor imediate ale inundatiilor, putea sa se prevaleze de acesta mentiune legala. Dar in nici un caz nu putea achizitiona lucrarile de refacere ale infrastructurii, asa cum a procedat. De altfel, atat Ministerul Mediului, cat si "Apele Romane" intelegeau foarte bine aceste aspecte. Dovada, in cazul contractarii unor astfel de lucrari pe fonduri europene, s-a respectat in detaliu legislatia nationala a achizitiilor publice, conditie a Comisiei Europene.

Aceasta mare fenta la adresa bunului simt si a legii a purtat semnatura ministrului Sulfina Barbu, care nu s-a sfiit sa foloseasca aceeasi manevra pentru promovarea a alte cinci Hotarari de Guvern, totalizand peste 100 milioane de lei, dupa ce Jurnalul National a atras atentia in mai 2006 cu privire la lipsa de legalitate a metodei.
Ca urmare a insistentelor noastre, ANAR a convenit sa publice in cele din urma anunturile de atribuire a lucrarilor. Anunturile au fost publicate, dar in forme incomplete. De parca legea ar fi un moft cand este vorba de bagat bani in buzunarele sponsorilor de partid.


FORTA MAJORA FIE CU VOI!
Motivatia pusa pe masa de ministru a fost obsedanta "situatie de urgenta", desi legislatia achizitiilor publice este una foarte clara cu privire la astfel de cazuri si nu se potriveste neam cu si­tua­tia pe care trebuia sa o administreze Sulfina Barbu. În schimb, prin aceasta metoda, banii au luat calea conturilor unor societati care de-a lungul timpului au beneficiat de statut prefe­rential la capitolul contracte cu "Apele Romane".

Mai grav, lu­cra­rile s-au facut fara documentatii si fara studii cu privire la im­pac­tul real al acestora. Nimeni nu a stat sa calculeze eficienta si ne­voile actuale ale sistemelor de aparare impotriva inun­da­tiilor. Pro­priu-zis, pe banii nostri, dar fara sa fim anuntati, ministerul a recurs la o "carpire" a digurilor vechi, care tocmai isi dovedise­ra neputinta in fata naturii dezlantuite.

Sub pretextul riscurilor la care ar fi fost expuse, vezi Doamne, anumite comunitati, de­cizia este cel putin imatura. Respectivele comunitati au ramas la fel de expuse riscurilor care le-au lovit in 2005 si 2006. Ministe­rul nu a facut decat sa repare stricaciunile. Si sa bage foarte mu­lti bani in conturile unor firme abonate la contractele cu fi­nan­ta­re publica.

În cele cateva note de fundamentare pe care Sul­fina Barbu a catadicsit sa le puna pe masa Guvernului pentru a con­vinge de necesitatea cheltuielilor de milioane de euro, aceasta face orice numai sa nu ofere date concrete, nici despre lu­­cra­rile care urmeaza sa fie finantate, nici despre argumen­ta­rea teh­nico-stiintifica a investitiilor. Adevarate colectii de date descriptive a efectelor inundatiilor fara utilitate pentru decizia propusa Guvernului, notele de fundamentare sunt insotite de ace­lasi laitmotiv: banii urmeaza sa fie cheltuiti pe baza unor mo­dificari din 2002 la legea achizitiilor, Ordonanta 60 din 2001, in vigoare in perioada in care s-au facut multe din aceste atribuiri.


ACOPERIRE FALSA
La o privire atenta se poate identifica intr-adevar un articol din Ordonanta 60 care stipuleaza ca in anumite situatii se poate evita organizarea unor licitatii pentru lucrari publice: "În situatie de forta majora (...), dar numai pentru achizitionarea produselor, serviciilor, lucrarilor necesare pentru a face fata situatiei de extrema urgenta, intr-o perioada imediata, perioada care nu poate depasi durata normala de aplicare a procedurilor de licitatie deschisa sau de licitatie restransa".

O "acoperire" falsa pentru manevrele de la "Apele Romane". Daca ANAR ar fi fost obligata sa "cumpere" servicii sau lucrari necesare inlaturarii efectelor imediate ale inundatiilor, putea sa se prevaleze de acesta mentiune legala. Dar in nici un caz nu putea achizitiona lucrarile de refacere ale infrastructurii, asa cum a procedat. De altfel, atat Ministerul Mediului, cat si "Apele Romane" intelegeau foarte bine aceste aspecte. Dovada, in cazul contractarii unor astfel de lucrari pe fonduri europene, s-a respectat in detaliu legislatia nationala a achizitiilor publice, conditie a Comisiei Europene.

Aceasta mare fenta la adresa bunului simt si a legii a purtat semnatura ministrului Sulfina Barbu, care nu s-a sfiit sa foloseasca aceeasi manevra pentru promovarea a alte cinci Hotarari de Guvern, totalizand peste 100 milioane de lei, dupa ce Jurnalul National a atras atentia in mai 2006 cu privire la lipsa de legalitate a metodei.
Ca urmare a insistentelor noastre, ANAR a convenit sa publice in cele din urma anunturile de atribuire a lucrarilor. Anunturile au fost publicate, dar in forme incomplete. De parca legea ar fi un moft cand este vorba de bagat bani in buzunarele sponsorilor de partid.
100 DE MILIOANE DE EURO ÎN PIXUL A TREI OAMENI DE AFACERI
Fostul consilier personal al ministrului Barbu, Madalin Jorj Mihailovici, devenit sef la "Apele Romane" a orchestrat toata operatiunea "in teren", avandu-l pe langa el pe Vasile Ofimias, directorul de Investitii al Administratiei, un partener de toata increderea care are interese de familie in aceasta afacere.

295 de milioane de lei au fost directionate catre firmele preferate prin 14 Hotarari de Guvern promovate de mi­nistrul Barbu. La acesti bani s-au adaugat alte 8 milioane de euro, imprumut extern, si alte 9 milioane de euro primiti prin Phare 2005 Coeziune Economica si Sociala.

Mentiunea cu privire la situatia de forta majora din textul HG a fost "paravanul" perfect pentru sefii ANAR de a calca legea in picioare. Chestionat cu privire la intruziunea ministrului in de­ci­ziile de atribuiri, Madalin Jorj Mihailovici a negat orice fel de interferenta, dar cand a fost intrebat cu privire la nerespec­tarea transparentei procedurilor de atribuire, acelasi Mihailo­vici a aruncat pisica in curtea Ministerului, ordonatorul principal de credit care raspunde de cheltuirea banilor. Cei doi baroni pe bani publici, Barbu si Mihailovici, au devenit - imediat ce au fost scosi din guvern - parteneri intr-o societate care ofera consultanta pentru proiectele de mediu a diverse societati comerciale.


CINE A LUAT BANII
Lucrarile atribuite pe baza acestor hotarari de guvern in­su­mea­za aproape 300 de milioane de euro si au fost directionate ca­tre aproximativ 50 de societati. Cu toate acestea, doar 10 dintre socie­tati au semnat pentru valori mai mari de 3 milioane de lei, adica peste 1 milion de euro la acea vreme. Dupa cum reiese din informatiile trunchiate puse la dispozitie de Ministerul Me­diului, ­topul primelor 10 castigatoare la "bursa inundatiilor" ar fi:
Vega ``93 - 20 milioane de lei
Tehnodomus - 15,6 milioane de lei
APASCO - 11,6 milioane de lei
SOCOT - 10,8 milioane de lei
Sibarex - 10,2 milioane de lei
Hidroconstructia - 6,5 milioane lei
Tehnologica Radion - 4,5 milioane de lei
Conprif - 3,8 milioane de lei
Lescaci - 3,6 milioane de lei
Bella Consult - 3,5 milioane de lei.
Lista societatilor pentru care un ministru si intreaga Administratie "Apele Romane" au inteles sa incalce legea este mult mai lunga insa si cuprinde cateva societati surpriza, cum ar fi Petrom Service, care nu are un obiect de activitate specific unor astfel de lucrari.

CHELTUIELI ASCUNSE
Un alt capitol important de cheltuieli, insa, cel privitor la contractele pentru proiectele tehnice ale lucrarilor si supravegherii acestora, respectiv asistenta tehnica, a fost efectiv trecut sub tacere. Asta desi in HG 830 din 2005, spre exemplu, se specifica alocarea a 2,8 milioane de lei pentru "cheltuieli pentru elaborarea studiilor privind amenajarea bazinelor hidrografice afectate de inundatiile din anul 2005". Nici o informatie insa despre care sunt proiectele elaborate si de catre cine. Foarte ciudat, HG 830 reia lista celor 39 de obiective pentru care s-a aprobat finantare in aceeasi sedinta de guvern din 29 iulie 2005 prin HG 828.

Daca prin prima hotarare s-a aprobat cheltuierea a 28 de milioane de lei din Fondul de Mediu pentru cele 39 de obiective, prin HG 830 s-au alocat alte 39,5 milioane de lei din Fondul de rezerva al Guvernului, lista lungindu-se doar cu alte patru lucrari. Pe baza Legii 544/2001 cu privire la liberul acces la informatii, Jurnalul National a solicitat lista finantarilor de lucrari si a executantilor. Fara sa pomeneasca nimic de contractele pentru asistenta tehnica a lucrarilor, Ministerul Mediului ne-a furnizat doar lista societatilor care le-au executat.

Desi in lista se regasesc cele 39 de obiective executate cu finantarea asigurata de cele doua HG aprobate in aceeasi sedinta de guvern, sumele indicate ca fiind cheltuite au fost doar cele din Hotararea cu numarul 830. O minciuna care acopera de exemplu suplimentari de 3 milioane de lei pentru Vega ``93 pentru doua dintre lucrarile din Galati, iar unele dintre societati au luat grosul banilor prin HG trecuta la secret.

De exemplu, in raspunsul Ministerului se regaseste informatia cum ca Hidroconstructia a incasat 1,5 milioane lei pentru amenajarea Trotusului la Comanesti. Aceasta este suma aprobata prin HG 830. În mod real, alte 3,5 milioane de lei, aproape 1 milion de euro, deloc o suma de neglijat, a fost aprobata cu 5 minute mai devreme prin HG 828. Bella Consult din Satu Mare, de exemplu, a incasat 700.000 de lei pentru doua lucrari, la Piatra Soimului si Hangu, din judetul Neamt. Asa ne-a raspuns in scris Ministerul Mediului. În mod real, sumele au fost mult mai mari. Alte 1,6 milioane de lei au fost acordate prin Hotararea de Guvern cu numarul 828 pentru aceleasi lucrari si pentru aceeasi societate. Faptul ca sumele au fost cheltuite in ciuda raspunsului Minsterului care minte prin omisiune este certificat prin valorile cu care lucrarile sunt inscrise in inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului unde se regasesc cheltuielile aprobate prin cele doua HG, nu numai prin cel cu numarul 830.

Potrivit legislatiei achizitiilor publice, in cazul in care se soli­cita achitarea unor facturi cu mai mult de 50 la suta peste valoa­rea initiala a contractului, autoritatea contractanta este obli­gata se reia procedura de achizitie. Prin metoda furtului in cazuri de forta majora inventata de Sulfina Barbu, legea a fost calcata in picioare si din acest punct de vedere. Asa cum s-a vazut prin cele doua Hotarari de Guvern, sumele pentru aceleasi lucrari au fost cel putin dublate. Metoda a fost folosita cu succes si in 2006. Astfel, prin HG 373 s-a aprobat un total de 14 milioane de lei, pentru 62 de obiective. Sumele au fost insa suplimentate de la Fondul de Mediu cu alte 20 de milioane de lei trei luni de zile mai tarziu, in iunie 2006.

Alte 58 de milioane de lei au fost aprobate prin Hotararile de Guvern 773 si 986 din 2006. În cazul acestei din urma hotarari, s-a recurs inca o data la metoda suplimentarii fondurilor. Din lista de 80 de obietive aprobate prin HG nr. 986, 53 dintre ele au necesitat suplimentari de fonduri, in valoare de 35,5 milioane de lei, mult mai mari decat sumele pe baza carora s-au incheiat contractele.

"În urma observatiilor din teren si a analizei starii tehnice a constructiilor afectate, beneficiarii impreuna cu proiectantii au constatat ca sunt necesare resurse financiare mai mari decat la prima estimare, pentru punerea in siguranta a acestor zone. În aceasta situatie, suma alocata lucrarilor de refacere propuse prin HG 986/2006 a fost considerata insuficienta pentru finalizarea lucrarilor cu rol de aparare impotriva inundatiilor, fiind necesara suplimentarea ei cu 35.480.000 RON", se mentiona in nota de fundamentare, ministerul pre­facandu-se ca nu intelege ca in acest fel incalca legea achizitiilor, care ar fi impus reluarea procedurilor de atribuire a lucrarilor.


SULFINA BARBU: "TREBUIE FACUTA O DIFERENTIERE"
Sulfina Barbu spune ca trebuie facuta o diferentiere intre lucrarile publice si cele "in caz de forta majora". Fostul minis­tru al Mediului spune ca lucrarile a caror finantare a promovat-o prin respectivele hotarari de guvern aveau un caracter special si ar fi facut exceptie de la legislatia achizitiilor pu­blice. Nimic mai neadevarat. Exceptiile "de forta majora" prevazute de lege se refera la lucrari de interventie pentru indepartarea imediata a efectelor catastrofei respective, care este cauza "fortei majoare". De exemplu, legea defineste lucrarile de "forta majora" ca acele interventii pentru care este necesar un timp de executie mai mic decat termenul necesar atribuirii lucrarilor prin procedura licitatiei. Dar multe din lucrarile a caror finantare a fost asigurata prin HG de ministrul Barbu au avut receptia finala abia anul trecut, adica la 2-3 ani dupa atribuirea contractului.

În cazul unor lucrari din cele finantate prin HG s-au facut majorari de mai mult de 50%, pragul legal care impunea re­luarea procedurii de achizitie (suplimentari aprobate prin decizii ale Executivului - n.r.). "Cand vorbim despre hotarari de guvern, este clar ca vorbim despre situatii de urgenta si nu despre Ordonanta 34, cea care ne guverneaza atribuirile de lucrari publice", replica Sulfina Barbu.

Fostul ministru, desi invoca descentralizarea si responsabilitatea directiilor regionale de apa, sustine ca au existat negocieri competitive pentru fiecare lucrare. Sulfina Barbu este contrazisa insa de anunturile de atribuire care mentioneaza ca metoda de selectie "negocierea cu o singura sursa". Fostul ministru sustine, de asemenea, ca atribuirea lucrarilor s-a facut dupa documentatii tehnice ale directiilor regionale ale ANAR, uitand ca in Hotararile promovate de chiar dumneaei se mentiona ca studiile urmeaza sa fie facute ulterior de "Apele Romane".
Jurnalul National
CHELTUIELI ASCUNSE
Un alt capitol important de cheltuieli, insa, cel privitor la contractele pentru proiectele tehnice ale lucrarilor si supravegherii acestora, respectiv asistenta tehnica, a fost efectiv trecut sub tacere. Asta desi in HG 830 din 2005, spre exemplu, se specifica alocarea a 2,8 milioane de lei pentru "cheltuieli pentru elaborarea studiilor privind amenajarea bazinelor hidrografice afectate de inundatiile din anul 2005". Nici o informatie insa despre care sunt proiectele elaborate si de catre cine. Foarte ciudat, HG 830 reia lista celor 39 de obiective pentru care s-a aprobat finantare in aceeasi sedinta de guvern din 29 iulie 2005 prin HG 828.

Daca prin prima hotarare s-a aprobat cheltuierea a 28 de milioane de lei din Fondul de Mediu pentru cele 39 de obiective, prin HG 830 s-au alocat alte 39,5 milioane de lei din Fondul de rezerva al Guvernului, lista lungindu-se doar cu alte patru lucrari. Pe baza Legii 544/2001 cu privire la liberul acces la informatii, Jurnalul National a solicitat lista finantarilor de lucrari si a executantilor. Fara sa pomeneasca nimic de contractele pentru asistenta tehnica a lucrarilor, Ministerul Mediului ne-a furnizat doar lista societatilor care le-au executat.

Desi in lista se regasesc cele 39 de obiective executate cu finantarea asigurata de cele doua HG aprobate in aceeasi sedinta de guvern, sumele indicate ca fiind cheltuite au fost doar cele din Hotararea cu numarul 830. O minciuna care acopera de exemplu suplimentari de 3 milioane de lei pentru Vega ``93 pentru doua dintre lucrarile din Galati, iar unele dintre societati au luat grosul banilor prin HG trecuta la secret.

De exemplu, in raspunsul Ministerului se regaseste informatia cum ca Hidroconstructia a incasat 1,5 milioane lei pentru amenajarea Trotusului la Comanesti. Aceasta este suma aprobata prin HG 830. În mod real, alte 3,5 milioane de lei, aproape 1 milion de euro, deloc o suma de neglijat, a fost aprobata cu 5 minute mai devreme prin HG 828. Bella Consult din Satu Mare, de exemplu, a incasat 700.000 de lei pentru doua lucrari, la Piatra Soimului si Hangu, din judetul Neamt. Asa ne-a raspuns in scris Ministerul Mediului. În mod real, sumele au fost mult mai mari. Alte 1,6 milioane de lei au fost acordate prin Hotararea de Guvern cu numarul 828 pentru aceleasi lucrari si pentru aceeasi societate. Faptul ca sumele au fost cheltuite in ciuda raspunsului Minsterului care minte prin omisiune este certificat prin valorile cu care lucrarile sunt inscrise in inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului unde se regasesc cheltuielile aprobate prin cele doua HG, nu numai prin cel cu numarul 830.

Potrivit legislatiei achizitiilor publice, in cazul in care se soli­cita achitarea unor facturi cu mai mult de 50 la suta peste valoa­rea initiala a contractului, autoritatea contractanta este obli­gata se reia procedura de achizitie. Prin metoda furtului in cazuri de forta majora inventata de Sulfina Barbu, legea a fost calcata in picioare si din acest punct de vedere. Asa cum s-a vazut prin cele doua Hotarari de Guvern, sumele pentru aceleasi lucrari au fost cel putin dublate. Metoda a fost folosita cu succes si in 2006. Astfel, prin HG 373 s-a aprobat un total de 14 milioane de lei, pentru 62 de obiective. Sumele au fost insa suplimentate de la Fondul de Mediu cu alte 20 de milioane de lei trei luni de zile mai tarziu, in iunie 2006.

Alte 58 de milioane de lei au fost aprobate prin Hotararile de Guvern 773 si 986 din 2006. În cazul acestei din urma hotarari, s-a recurs inca o data la metoda suplimentarii fondurilor. Din lista de 80 de obietive aprobate prin HG nr. 986, 53 dintre ele au necesitat suplimentari de fonduri, in valoare de 35,5 milioane de lei, mult mai mari decat sumele pe baza carora s-au incheiat contractele.

"În urma observatiilor din teren si a analizei starii tehnice a constructiilor afectate, beneficiarii impreuna cu proiectantii au constatat ca sunt necesare resurse financiare mai mari decat la prima estimare, pentru punerea in siguranta a acestor zone. În aceasta situatie, suma alocata lucrarilor de refacere propuse prin HG 986/2006 a fost considerata insuficienta pentru finalizarea lucrarilor cu rol de aparare impotriva inundatiilor, fiind necesara suplimentarea ei cu 35.480.000 RON", se mentiona in nota de fundamentare, ministerul pre­facandu-se ca nu intelege ca in acest fel incalca legea achizitiilor, care ar fi impus reluarea procedurilor de atribuire a lucrarilor.


SULFINA BARBU: "TREBUIE FACUTA O DIFERENTIERE"
Sulfina Barbu spune ca trebuie facuta o diferentiere intre lucrarile publice si cele "in caz de forta majora". Fostul minis­tru al Mediului spune ca lucrarile a caror finantare a promovat-o prin respectivele hotarari de guvern aveau un caracter special si ar fi facut exceptie de la legislatia achizitiilor pu­blice. Nimic mai neadevarat. Exceptiile "de forta majora" prevazute de lege se refera la lucrari de interventie pentru indepartarea imediata a efectelor catastrofei respective, care este cauza "fortei majoare". De exemplu, legea defineste lucrarile de "forta majora" ca acele interventii pentru care este necesar un timp de executie mai mic decat termenul necesar atribuirii lucrarilor prin procedura licitatiei. Dar multe din lucrarile a caror finantare a fost asigurata prin HG de ministrul Barbu au avut receptia finala abia anul trecut, adica la 2-3 ani dupa atribuirea contractului.

În cazul unor lucrari din cele finantate prin HG s-au facut majorari de mai mult de 50%, pragul legal care impunea re­luarea procedurii de achizitie (suplimentari aprobate prin decizii ale Executivului - n.r.). "Cand vorbim despre hotarari de guvern, este clar ca vorbim despre situatii de urgenta si nu despre Ordonanta 34, cea care ne guverneaza atribuirile de lucrari publice", replica Sulfina Barbu.

Fostul ministru, desi invoca descentralizarea si responsabilitatea directiilor regionale de apa, sustine ca au existat negocieri competitive pentru fiecare lucrare. Sulfina Barbu este contrazisa insa de anunturile de atribuire care mentioneaza ca metoda de selectie "negocierea cu o singura sursa". Fostul ministru sustine, de asemenea, ca atribuirea lucrarilor s-a facut dupa documentatii tehnice ale directiilor regionale ale ANAR, uitand ca in Hotararile promovate de chiar dumneaei se mentiona ca studiile urmeaza sa fie facute ulterior de "Apele Romane".






100 DE MILIOANE DE EURO ÎN PIXUL A TREI OAMENI DE AFACERI
Fostul consilier personal al ministrului Barbu, Madalin Jorj Mihailovici, devenit sef la "Apele Romane" a orchestrat toata operatiunea "in teren", avandu-l pe langa el pe Vasile Ofimias, directorul de Investitii al Administratiei, un partener de toata increderea care are interese de familie in aceasta afacere.

295 de milioane de lei au fost directionate catre firmele preferate prin 14 Hotarari de Guvern promovate de mi­nistrul Barbu. La acesti bani s-au adaugat alte 8 milioane de euro, imprumut extern, si alte 9 milioane de euro primiti prin Phare 2005 Coeziune Economica si Sociala.

Mentiunea cu privire la situatia de forta majora din textul HG a fost "paravanul" perfect pentru sefii ANAR de a calca legea in picioare. Chestionat cu privire la intruziunea ministrului in de­ci­ziile de atribuiri, Madalin Jorj Mihailovici a negat orice fel de interferenta, dar cand a fost intrebat cu privire la nerespec­tarea transparentei procedurilor de atribuire, acelasi Mihailo­vici a aruncat pisica in curtea Ministerului, ordonatorul principal de credit care raspunde de cheltuirea banilor. Cei doi baroni pe bani publici, Barbu si Mihailovici, au devenit - imediat ce au fost scosi din guvern - parteneri intr-o societate care ofera consultanta pentru proiectele de mediu a diverse societati comerciale.


CINE A LUAT BANII
Lucrarile atribuite pe baza acestor hotarari de guvern in­su­mea­za aproape 300 de milioane de euro si au fost directionate ca­tre aproximativ 50 de societati. Cu toate acestea, doar 10 dintre socie­tati au semnat pentru valori mai mari de 3 milioane de lei, adica peste 1 milion de euro la acea vreme. Dupa cum reiese din informatiile trunchiate puse la dispozitie de Ministerul Me­diului, ­topul primelor 10 castigatoare la "bursa inundatiilor" ar fi:
Vega ``93 - 20 milioane de lei
Tehnodomus - 15,6 milioane de lei
APASCO - 11,6 milioane de lei
SOCOT - 10,8 milioane de lei
Sibarex - 10,2 milioane de lei
Hidroconstructia - 6,5 milioane lei
Tehnologica Radion - 4,5 milioane de lei
Conprif - 3,8 milioane de lei
Lescaci - 3,6 milioane de lei
Bella Consult - 3,5 milioane de lei.
Lista societatilor pentru care un ministru si intreaga Administratie "Apele Romane" au inteles sa incalce legea este mult mai lunga insa si cuprinde cateva societati surpriza, cum ar fi Petrom Service, care nu are un obiect de activitate specific unor astfel de lucrari.
CHELTUIELI ASCUNSE
Un alt capitol important de cheltuieli, insa, cel privitor la contractele pentru proiectele tehnice ale lucrarilor si supravegherii acestora, respectiv asistenta tehnica, a fost efectiv trecut sub tacere. Asta desi in HG 830 din 2005, spre exemplu, se specifica alocarea a 2,8 milioane de lei pentru "cheltuieli pentru elaborarea studiilor privind amenajarea bazinelor hidrografice afectate de inundatiile din anul 2005". Nici o informatie insa despre care sunt proiectele elaborate si de catre cine. Foarte ciudat, HG 830 reia lista celor 39 de obiective pentru care s-a aprobat finantare in aceeasi sedinta de guvern din 29 iulie 2005 prin HG 828.

Daca prin prima hotarare s-a aprobat cheltuierea a 28 de milioane de lei din Fondul de Mediu pentru cele 39 de obiective, prin HG 830 s-au alocat alte 39,5 milioane de lei din Fondul de rezerva al Guvernului, lista lungindu-se doar cu alte patru lucrari. Pe baza Legii 544/2001 cu privire la liberul acces la informatii, Jurnalul National a solicitat lista finantarilor de lucrari si a executantilor. Fara sa pomeneasca nimic de contractele pentru asistenta tehnica a lucrarilor, Ministerul Mediului ne-a furnizat doar lista societatilor care le-au executat.

Desi in lista se regasesc cele 39 de obiective executate cu finantarea asigurata de cele doua HG aprobate in aceeasi sedinta de guvern, sumele indicate ca fiind cheltuite au fost doar cele din Hotararea cu numarul 830. O minciuna care acopera de exemplu suplimentari de 3 milioane de lei pentru Vega ``93 pentru doua dintre lucrarile din Galati, iar unele dintre societati au luat grosul banilor prin HG trecuta la secret.

De exemplu, in raspunsul Ministerului se regaseste informatia cum ca Hidroconstructia a incasat 1,5 milioane lei pentru amenajarea Trotusului la Comanesti. Aceasta este suma aprobata prin HG 830. În mod real, alte 3,5 milioane de lei, aproape 1 milion de euro, deloc o suma de neglijat, a fost aprobata cu 5 minute mai devreme prin HG 828. Bella Consult din Satu Mare, de exemplu, a incasat 700.000 de lei pentru doua lucrari, la Piatra Soimului si Hangu, din judetul Neamt. Asa ne-a raspuns in scris Ministerul Mediului. În mod real, sumele au fost mult mai mari. Alte 1,6 milioane de lei au fost acordate prin Hotararea de Guvern cu numarul 828 pentru aceleasi lucrari si pentru aceeasi societate. Faptul ca sumele au fost cheltuite in ciuda raspunsului Minsterului care minte prin omisiune este certificat prin valorile cu care lucrarile sunt inscrise in inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului unde se regasesc cheltuielile aprobate prin cele doua HG, nu numai prin cel cu numarul 830.

Potrivit legislatiei achizitiilor publice, in cazul in care se soli­cita achitarea unor facturi cu mai mult de 50 la suta peste valoa­rea initiala a contractului, autoritatea contractanta este obli­gata se reia procedura de achizitie. Prin metoda furtului in cazuri de forta majora inventata de Sulfina Barbu, legea a fost calcata in picioare si din acest punct de vedere. Asa cum s-a vazut prin cele doua Hotarari de Guvern, sumele pentru aceleasi lucrari au fost cel putin dublate. Metoda a fost folosita cu succes si in 2006. Astfel, prin HG 373 s-a aprobat un total de 14 milioane de lei, pentru 62 de obiective. Sumele au fost insa suplimentate de la Fondul de Mediu cu alte 20 de milioane de lei trei luni de zile mai tarziu, in iunie 2006.

Alte 58 de milioane de lei au fost aprobate prin Hotararile de Guvern 773 si 986 din 2006. În cazul acestei din urma hotarari, s-a recurs inca o data la metoda suplimentarii fondurilor. Din lista de 80 de obietive aprobate prin HG nr. 986, 53 dintre ele au necesitat suplimentari de fonduri, in valoare de 35,5 milioane de lei, mult mai mari decat sumele pe baza carora s-au incheiat contractele.

"În urma observatiilor din teren si a analizei starii tehnice a constructiilor afectate, beneficiarii impreuna cu proiectantii au constatat ca sunt necesare resurse financiare mai mari decat la prima estimare, pentru punerea in siguranta a acestor zone. În aceasta situatie, suma alocata lucrarilor de refacere propuse prin HG 986/2006 a fost considerata insuficienta pentru finalizarea lucrarilor cu rol de aparare impotriva inundatiilor, fiind necesara suplimentarea ei cu 35.480.000 RON", se mentiona in nota de fundamentare, ministerul pre­facandu-se ca nu intelege ca in acest fel incalca legea achizitiilor, care ar fi impus reluarea procedurilor de atribuire a lucrarilor.


SULFINA BARBU: "TREBUIE FACUTA O DIFERENTIERE"
Sulfina Barbu spune ca trebuie facuta o diferentiere intre lucrarile publice si cele "in caz de forta majora". Fostul minis­tru al Mediului spune ca lucrarile a caror finantare a promovat-o prin respectivele hotarari de guvern aveau un caracter special si ar fi facut exceptie de la legislatia achizitiilor pu­blice. Nimic mai neadevarat. Exceptiile "de forta majora" prevazute de lege se refera la lucrari de interventie pentru indepartarea imediata a efectelor catastrofei respective, care este cauza "fortei majoare". De exemplu, legea defineste lucrarile de "forta majora" ca acele interventii pentru care este necesar un timp de executie mai mic decat termenul necesar atribuirii lucrarilor prin procedura licitatiei. Dar multe din lucrarile a caror finantare a fost asigurata prin HG de ministrul Barbu au avut receptia finala abia anul trecut, adica la 2-3 ani dupa atribuirea contractului.

În cazul unor lucrari din cele finantate prin HG s-au facut majorari de mai mult de 50%, pragul legal care impunea re­luarea procedurii de achizitie (suplimentari aprobate prin decizii ale Executivului - n.r.). "Cand vorbim despre hotarari de guvern, este clar ca vorbim despre situatii de urgenta si nu despre Ordonanta 34, cea care ne guverneaza atribuirile de lucrari publice", replica Sulfina Barbu.

Fostul ministru, desi invoca descentralizarea si responsabilitatea directiilor regionale de apa, sustine ca au existat negocieri competitive pentru fiecare lucrare. Sulfina Barbu este contrazisa insa de anunturile de atribuire care mentioneaza ca metoda de selectie "negocierea cu o singura sursa". Fostul ministru sustine, de asemenea, ca atribuirea lucrarilor s-a facut dupa documentatii tehnice ale directiilor regionale ale ANAR, uitand ca in Hotararile promovate de chiar dumneaei se mentiona ca studiile urmeaza sa fie facute ulterior de "Apele Romane".






Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!

Wulan Sari

Buna, Numele meu este Wulan Sari, am fost victima unei fraude în mâinile creditorilor falși. Am pierdut aproximativ 45.000 de euro pentru că aveam nevoie de un capital de 150.000 de euro. Aproape că am murit, nu aveam unde să merg. Afacerea mea a fost distrusă și în acest proces mi-am pierdut fiul. Nu am putut să stau așa ceva din nou. În urmă cu 2 luni, prietenul meu mi-a prezentat o mamă bună, Doamna Loana George, care în cele din urmă mi-a ajutat să obțin un împrumut într-o companie de împrumut în care lucrează. Bună mamă Loana George, vreau să profit de această ocazie pentru a vă mulțumi și pentru Dumnezeu Continuă să te binecuvânteze. De asemenea, doresc să folosesc această ocazie pentru a-i sfătui pe ceilalți indonezieni că există multe escrocheri acolo, deci dacă aveți nevoie de un împrumut și doriți să obțineți rapid un împrumut, înregistrați-vă numai prin doamna Loana George și o puteți contacta prin e-mail: @ gmail.com). Puteți, de asemenea, să mă contactați prin e-mailul meu: (sariwulan3600@gmail.com). Dacă aveți vreo îndoială. Vă rog, ea este singura persoană de încredere și de încredere. Mulțumesc.
0


2018
martie (3)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000