Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Totul despre E.coli. Reguli pentru a feri copiii de contaminare

Totul despre E.coli. Reguli pentru a feri copiii de contaminare

Escherichia coli

 Totul despre E.coli. Reguli pentru a feri copiii de contaminare
E.coli. Numele prescurtat al unei bacterii despre care se vorbeşte zilnic, de o lună şi jumătate, în toată România. Sute de ştiri în presă şi mii de opinii pe internet rostogolesc acest nume echivalent cu vinovatul absolut al suferinţei unor copii ajunşi în spital, de la bebeluşii din Argeş, până la elevii din Galaţi. Informaţiile curg adesea de la dramatic la senzaţional, fără un necesar echilibru. Acela al înţelegerii rolului benefic al acestei bacterii în organism, a tipurilor care ne fac rău şi a măsurilor de precauţie în viaţa de zi cu zi.

Flora digestivă a oricărui om conţine miliarde de bacterii care au diverse roluri. De exemplu, E.coli sintetizează vitamina K şi contribuie la imunitatea organismului. Unele specii sunt chiar folosite în tratamentul unor boli gastrointestinale.

Dr. Ovidiu Limoncu, medic pediatru nefrolog: „Trebuie pornit de la cauză si cauza este un anume tip de Escherichia coli. Este o bacterie, un microb. Sunt 700 de specii. Avem în momentul ăsta în organism fiecare Escherichia coli, numai că unele sunt patogene, generează o boală”.

Tipuri


„Avem în infecţia urinară, avem care generează enterocolite. Problema la Escherichia coli care dă SHU e că secretă o toxină care se absoarbe din intestin, loveşte în vasul de sânge, produce o breşă, trombocitele sunt primele care vin să astupe breşa, dar din păcate obstruează vasul, sângele nu mai circulă şi apare insuficienta renală acută (pe primul plan). Afectarea este multisistemică: şi inima suferă, şi creierul, plămânii”, arată dr. Limoncu.

Mai exact, există E.coli nepatogen, adică bacteria bună şi utilă corpului, şi E. coli patogen, bacteria responsabilă de boli, precum Sindromul Hemolitic Uremic.

„E.coli patogen este o bacterie care are capacitatea de a produce fie antigene de suprafaţă, care determină o capacitate de colonizare şi ulterior de invazie la nivelul organismului, sau există gene care conditionează apariţia de toxine, cum este E.coli enterohemoragic, care este capabil să producă două tipuri de toxină Shiga”, explică Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii de Microbiologie.

De la E.coli nepatogen niciodată nu se poate face sindrom hemolitic uremic.

Sindromul Hemolitic Uremic este o afecţiune rară, care afectează mai ales bebeluşii. Ei se şi contaminează cel mai uşor, pentru că pun mâna pe tot ce este în jur apoi bagă mâna în gură. De aceea, e bine să ştim ce anume îi pune în pericol şi să îi ferim.

De cine trebuie feriti copiii

„Clar această boală e dată de o bacterie pe care o transmit animalele cornute prin produsele lor, prin materiile fecale sau blănita lor: vaci, vitei, oi, capre. Faptul că oamenii îsi hrănesc pământul cu îngrăsăminte naturale este foarte posibil ca aceste îngrăsăminte naturale răspândite pe pământ, acolo creste iarba, care iar e păscută de animale, cresc pomi, fructe”, explică dr. Mihaela Bălgrădean, sefa sectiei de Nefrologie de la „Marie Curie”.

Un pericol pentru sănătatea copiilor pot fi alimentele cumpărate de la vecini sau de la producători mici, unde nu există controale riguroase.

Dr. Ovidiu Limoncu, medic pediatru specializat în nefrologie pediatrică la Institutul Fundeni, avertizează în privinta modului de contaminare: „Trebuie o atentie mare la sacrificarea animalelor. Carnea se poate contamina cu fecalele animalelor. Igiena mâinilor: cel care mulge vaca să se spele pe mâini! Mere culese de pe jos. Dacă omul are diaree cu acest SHU poate contamina. Plus transmitere de la om la om”.

Lupta cu E.coli presupune însă grijă constantă, chiar şi în cea mai modernă bucătărie.

„Vorbim de Escherichia coli: e foarte rezistentă la mediu. Se multiplică la o temperatură de 4-6 grade. Dacă bagi la frigider alimentul contaminat, se multiplică. La 60 de grade rezistă. La 62 de grade moare. Trăieste pe suprafete si săptămâni. Supravietuieste înghetării. Doza infectioasă: 20 de bacterii pot să dea boala asta. E foarte agresivă”, a avertizat dr. Ovidiu Limoncu la emisiunea „24 de minute”.

De altfel, toxiinfecţiile alimentare determinate tot de E. coli au drept cauză, de cele mai multe ori, legume şi fructe nespălate, lapte nefiert sau carne insuficient preparată termic. Experţii atrag atenţia că multe din sursele vehiculate în spaţiul public drept posibilă cauză a îmbolnăvirii bebeluşilor din Argeş nu au bază ştiinţifică.

Dr. Ovidiu Limoncu, medic pediatru specializat în nefrologie pediatrică la Institutul Fundeni:

- Se poate lua de la lapte praf?


- Exclus.

De la excremente de câini?

Copiii trebuie învătati după ce se joacă cu animale sau se duc la zoo să se spele pe mâini. Câinii nu transmit.

Poate fi de la pesticide?

Exclus.

.... de la vaccinuri?

Exclus. Vaccinul nu are legătură cu E.coli

Aşadar E.coli face parte din viaţa noastră. În varianta patogenă, se transformă într-un agresor pe care nici medicii, nici medicamentele nu îl pot învinge mereu. În cazul Sindromului Hemolitic Uremic, de exemplu, mortalitatea variază între 3 şi 5 la sută. Cu un plus de preocupare pentru igienă şi pentru produsele pe care le consumăm putem reduce riscul contaminării, spun specialiştii.

Bacteria E.coli poate fi rezistentă la cele mai eficiente antibiotice existente. Descoperire făcută la finele anului 2015, trecută cu vederea

La sfârsitul anului trecut, cei de la Forbes, tratau într-un amplu articol, cum antibioticele par a pierde lupta cu bacteriile, în special E.coli. Potrivit sursei mai sus citate, descoperirea a fost făcută în prima fază de către o echipă de cercetători chinezi de la Universitatea de Studii Agricole din Guangzhou. Acestia au demonstrat, în urma mai multor teste efectuate, faptul că o genă din E.coli este acum capabilă de a programa bacteria să reziste la Colistin, unul dintre cele mai puternice antibiotice existente pe piată si folosite în tratarea infectiilor cu această bacterie. Potrivit rezultatelor efectuate în testele de laborator de către echipa de la Yi-Yun Liu, gena MCR-1, care transmite rezistentă la Colistin, a fost depistată în 15% din probele de carne si 21% din animalele testate între anii 2011 si 2014 în China.

Colistin nu este singura „barieră” de tratare e infectiilor cu E.coli, însă este una dintre cele mai utilizate si eficiente antibiotice, iar o tolerantă a bacteriei la aceasta, va crea cu sigurantă o problemă pentru OMS.

Descoperirea efectuată în China nu este singulară. Tot la finele anului trecut, testele independente efectuate de Institutul National de Alimentatie Publică din Danemarca au arătat prezenta genei MCR-1 atât în sângele unui pacient cât si în alte 5 probe prelevate de la păsări provenite din Germania. Pacientul nu a părăsit tara si a fost considerat a fi infectat prin consumul de carne contaminată. Genele găsite la păsările provenite de la fermele din tara vecină au fost identice atât cu cele ale pacientului danez cât si cu cele testate în China.

Cum de s-a ajuns aici? Ei bine, potrivit profesorului Jianzhong Shen, co-autor al studiului, Colistinul este utilizat pe scară largă în mai multe ramuri ale agriculturii chineze, în ciuda faptul că Organizatia Mondială a Sănătătii a solicitat limitarea utilizării acestui antibiotic încă din 2012, numindu-l extrem de important. Însă nu prea s-a tinut cont de recomandare, iar anual, circa 12.000 de tone de colistin sunt introduse în hrana animalelor sau în tratarea diferitelor legume si fructe. Si în Europa, potrivit statisticilor acest antibiotic sau derivate ale acestuia sunt utilizate în mod frecvent în agricultură; spre exemplu în 2013, acesta a fost al-5-lea antibiotic, ca volum, achizitionat de către marile companii din domeniul agricol.

Utilizarea agricolă a acestui antibiotic pare să fi creat o rezistentă a bacteriei E.coli, motiv pentru care autorii studiului sustin că toate tările ar trebui să se aseze la o masă si să cadă de acord cu privire la eliminarea Colistinului din agricultură, în special de la utilizarea în hrana animalelor de curte, până nu va fi prea târziu, iar acesta va deveni complet ineficient.

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000