Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
OTRAVA din FARFURII. Ce contine unul dintre cele mai CONSUMATE MEZELURI de catre romani

OTRAVA din FARFURII. Ce contine unul dintre cele mai CONSUMATE MEZELURI de catre romani

parizer mezeluri

 OTRAVA din FARFURII. Ce contine unul dintre cele mai CONSUMATE MEZELURI de catre romani
73% din parizerul dat la analize are gust intensificat cu monoglutamatul de sodiu și este colorat cu extract de gândaci

Există o vorbă: să mănânci parizer pe borna kilometrică, pe ziar. Era, așa, un act gastronomic... romantic. Dar îți trece rapid romantismul când, ca și în cazul altor produse preferate de români (mititeii sau crenvurștii), constați că parizerul este o bombă cu E-uri și cu multe „minciunele”.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 52 tipuri de parizer, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

În cele 52 de produse analizate s-au identificat 48 de aditivi alimentari și zeci de alte substanțe.


Rețete uitate

„Din păcate, parizerul comercializat în hipermarketuri nu mai are nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de preparat aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. Dintr-un preparat cu o structură fină care se obținea numai din carne de vită de calitatea I, slănină de porc, piper și sare, astăzi cele mai multe sortimente se fabrică din emulsie de șorici/piele de pasăre, tendoane, cartilagii, amidon, soia, apă și chimicale din belșug”, spune conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC România.

Aditivii, hrana noastră de fiecare zi

Toate produsele analizate conțin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 3 până la 19. Vom prezenta procentul din produsele analizate și ce s-a descoperit în ele:

    La 85% s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect;
    La 79% s-au folosit difosfați;
    73% sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic, un colorant roșu strălucitor obținut dintr- o specie de insectă numită coșenilă;
    La 73% gustul și aroma au fost potențate cu monoglutamat de sodiu;
    La 54% s-a folosit carne de pasăre separată mecanic (carne de pui și curcan separată mecanic, carne de pui separată mecanic și carne de curcan separată mecanic), iar la 38% dintre acestea nu se precizează cantitatea de carne de pasăre separată mecanic folosită la realizarea acelor sortimente;
    La 50% s-a folosit caragenan, un agent de îngroșare suspect de apariția anumitor afecțiuni medicale;
    La 37% s-a folosit eritorbat de sodiu;
    La 33% s-au folosit trifosfați;
    La 27% s-a folosit acetat de sodiu;
    La 25% s-a folosit ascorbat de sodiu;
    La 23% s-a folosit gumă guar, respectiv polifosfați;
    La 19% s-a folosit acid citric. La 19% din produsele analizate nu apare menționată în lista ingredientelor cantitatea de carne folosită la fabricarea acelui sortiment de parizer;
    La 18% s-au folosit citrați de sodiu;
    La 15% s-a folosit gumă xantan;
    La 13% s-a folosit izoascorbat de sodiu;
    La 12% s-a folosit tartrat de sodiu, respectiv lactat de calciu;
     La 8% s-a folosit alginat de sodiu, respectiv mono și digliceride ale acizilor grași;
    La 8% s-a folosit sulfat de calciu.

Top 10 mărci după conținutul de carne

● Kaufland Classic (parizer de porc. Delicatesă germană Lyoner) / Germania, cu 84% carne de porc și 4 aditivi;

● Zimbo (parizer țărănesc cu ardei) / Ungaria, cu 80% carne porc și 6 aditivi;

● Apetit (parizer porc / 5 aditivi, parizer cu ardei / 6 aditivi) cu 63% carne de porc;

● Apetit (parizer pasăre / 4 aditivi / 60% carne de pasăre; parizer țărănesc piept de pui /6 aditivi / 60% carne piept de pui), Baroni (parizer de pasăre / 9 aditivi / 60% carne pui);

● Auchan (parizer piept de pui / 8 aditivi / 57% piept de pui);

● Casa Gustului (parizer cu ardei / 8 aditivi / carne porc 55%);

● Gustoso (parizer țărănesc cu piept de pui / 9 aditivi/ 54% piept de pui), Baroni (parizer țărănesc cu piept de pui / 9 aditivi / 54% carne din piept de pui), Casa Gustului (parizer de porc / 8 aditivi / 54% carne de pui);

● Baroni (mini parizer cu pui / 8 aditivi/ 52% carne de pui; parizer cu ardei / 9 aditivi/ 52% carne de porc; parizer cu carne de porc / 9 aditivi / 52% carne de porc);

● Facos (parizer cu pui /5 aditivi / 51% carne pasăre), Aldis (mini parizer cu pui / 4 aditivi / 51% carne de pui);

● Pick (parizer de porc / 5 aditivi / 50% carne de porc) Aldis (parizer porc / 4 aditivi / 50% carne de porc), Facos (parizer cu porc / 6 aditivi / 50% carne porc).

Top 10 mărci după numărul de E-uri

●DiaVist (parizer cu șuncă), 19 aditivi;

● DiaVist (parizer cu pasăre și porc), 16 aditivi;

● DiaVist (parizer cu carne de pui; parizer cu carne de curcan), 15 aditivi;

● Fox (parizer mini), 13 aditivi;

● Matache Măcelaru (parizer țărănesc), Carrefour (parizer feliat, parizer cu ardei), 11 aditivi;

● Reinert (parizer feliat), 10 aditivi;

● Gustoso (parizer țărănesc cu piept de pui), Baroni (parizer cu ardei, parizer cu carne de porc, parizer țărănesc cu piept de pui, parizer de pasăre), Poftă Bună (parizer cu carne de pasăre), 9 aditivi;

●Auchan (parizer piept de pui), Carrefour (parizer cu pasăre), Casa Gustului (parizer cu ardei, parizer de porc), Baroni (mini parizer cu pui), Meda (parizer țărănesc, parizer țărănesc cu piept de pui), 8 aditivi;

● Campofrio (parizer cu pasăre), Caroli (parizer cu pasăre), Fox (parizer cu piept de pui), Benedek (parizer cu ciuperci), Poftă Bună (parizer cu carne de porc, parizer Familia), DiaVist (Suprem. Parizer favorit), 7 aditivi;

● Cris-Tim (miniparizer cu pui), Auchan (parizer cu carne de pui, parizer cu carne de porc), Alpinia (miniparizer cu pui), Apetit (parizer cu ardei, parizer țărănesc piept de pui), Matache Măcelaru (parizer cu vită), Zimbo (parizer țărănesc cu ardei), Ifantis (parizer cu carne de curcan), Facos (cu porc), 6 E-uri.

Sortimente analizate

Au fost analizate sortimente de parizer fabricate/distribuite de: Facos, Meda, Agricola, MegaFood-Com, Aldis, Reinert, DiaVist, Recunoștința Prodcom, Pick Ungaria, Ifantis, Perfect Poultry Slovenia, CrisTim, Zimbo Ungaria, Auchan, AIA Italia, Cora, Lidl, Penny, Kaufland, Fox, Carrefour, Perutnina Slovenia, Matache Măcelaru, Caroli, Goodies Meat Production, Rewe și Arterimpex. Studiul a fost realizat de o echipă de experți a APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Cum alegem

Trebuie să avem în vedere „cantitatea de carne din respectivul produs și principalii nutrienți menționați în declarația nutrițională: cantitatea de proteine, grăsimi/ acizi grași saturați, conținutul de sare. Se evită sortimentele de parizer care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Trebuie evitat parizerul obținut din carne separată mecanic (resturile rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase, respectiv țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi și țesut conjunctiv) cu adaosuri de piele de pasăre, zaharuri, colagen și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor”, ne sfătuiesc cei de la APC. Nu uitați de termenul de valabilitate și condițiile de păstrare din spațiul de comercializare. „Din cauza conținutului ridicat de sare și a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, parizerul nu trebuie să facă parte din alimentația copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, mai spune conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Cele mai periculoase 10 produse contrafăcute care ajung pe mesele noastre

Nu există un control al reţetelor, susţin voci din partea autorităţilor care reglementează punerea pe piaţă a alimentelor din carne sau lactate. Până anul acesta, fiecare companie care producea mezeluri, bunăoară, îşi autoriza reţetele folosite la direcţiile agricole. Acum această avizare nu mai e necesară.

Potrivit şefului Direcţiei Sanitare Timiş, asistăm la un vid legislativ în ceea ce priveşte alimentele de origine animală iar singura soluţie e să citim cu maximă atenţie etichetele şi să cumpărăm produse care conţin exclusiv carne sau lapte.

“Până acum jumătate de an, orice companie care producea mezeluri trebuia să îşi scoată o licenţă de la Direcţia Agricolă. Această licenţă stabilea inclusiv componenţa produselor, adică reţetele după care se fabricau acestea. Aprobarea acestor reţeţe se făcea ţinând cont de normele europene în vigoare”, explică Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei Agricole Timiş.

Integrarea în UE a deschis poarta “alimentelor mutant”

Sorin Mierlea, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea programelor și strategiilor din România, atrage atenţia că în proporţie de 90% mesajele de pe etichete, de genul “cu gust de…” nu contravin legislaţiei naţionale şi europene. De exemplu, un parizer cu carne de curcan care conţine doar 50% carne de curcan şi în rest şorici şi slănină este în regulă dacă în apelativ nu apare prepoziţia “de” ci “cu”. Adică nu “şuncă de curcan” ci “şuncă cu carne de curcan”. Modul în care este realizat designul etichetei, înghesuind cuvintele unele în altele, creează însă confuzie în ochii cumpărătorilor.

Totuşi, potrtivit Codului Consumatorului, dacă un mesaj de pe eticheta unui produs poate da naştere la interpretări, acesta poate fi considerat ilegal.

“Consumatorul român trebuie să înceapă să aibă această educaţie de a citi etichetele atunci când îşi alege un produs. Cei din industria alimentară şi-au dat seama că într-o proporţie destul de mare consumatorul nu citeşte ceea ce e notat pe etichetă din punctul de vedere al conţinutului şi atunci prin mijloace publicitare induce un anumit mesaj, fără a fi în conformitate cu ceea ce se găseşte în acel produs”, a declarat Mierlea.

Vid legislativ: fiecare face cum îl taie capul

El aminteşte de acele STAS-uri naţionale care existau înainte de Revoluţie. “Pentru a face un produs care se numeşte crenvurşti, existau înainte de 1989 anumite standarde de firmă care explicau procentual cantitatea şi tipul de carne folosite pentru a ieşi produsul din reţeta respectivă. Odată cu integrarea României în UE, a apărut acel standard de firmă prin care companiile îşi pot produce un anumit produs. S-a creat o bulversare pe piaţă, reţetele din 2011 nu coincid cu cele din 1987. Asta nu însemană că producătorii comit o ilegalitate, ci că omul care cumpără nu este informat foarte corect”, a mai declarat şeful ANPC.

Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei Agricole Timiş, sintetizează deruta din relaţia producători-consumatori: “Trăim într-un vid legislativ: nimeni nu verifică dacă un parizer conţine piept de pui sau şorici. Pe oricine întrebi, DSV, OPC, DSP, toţi spun că nu e de competenţa lor. Comercianţii ştiu că nu se câştigă dacă pun în ele carne macră, aşa că o combină cu resturi, şorici, slănină. Am ajuns să nu mai mănânc mezeluri pentru că am înţeles că mă intoxic”.

Locul 1: Parizer de porc

Parizer de porc: carne de porc 50% şi emulsie de şoric fierte şi vopsite cu carmin

Ingrediente:

    carne de porc 50%
    emulsie de şoric
    apă
    proteină vegetală din soia
    amidon
    sare
    condimente
    stabilizator: difosfat
    potenţiator de aromă: glutamat de sodiu
    antioxidant: acid ascorbic
    colorant natural: carmin
    dextroză
    conservant: azotit de sodiu

Mod de fabricare:
Măcinată fin, carnea de porc se amestecă împreună cu emulsia de şoric, apă, soia şi amidon, plus ceilalţi aditivi, pentru a rezulta în final o pastă roz, colorată cu carmin. Totul se fierbe, îm membrană necomestibilă şi ajunge apoi în galantare.

Părerea specialistului:
Nu este, categoric, cel mai sănătos parizer, însă, spre deosebire de alţi “confraţi” nu conţine slănină şi poate trece drept aliment dietetic. Orine mezelar ştie încă că acest parizer este şi foarte departe de reţeta originală, inventată de nemţi şi care conţinea carne vită şi slănină tocate fin, afumate la cald şi apoi fierte.

Locul 2: Şuncă românească

Şuncă românească: carne de pasăre şi organe de porc

Ingrediente:

    Carne de porc
    Slănină
    Carne de pasăre separată mecanic
    Organe porc
    Apă
    Amidon de cartofi
    Proteină animală d eporc
    Proteină vegetală de soia
    Antioxidanţi (izoascorbat de sodiu, lactat de sodiu)
    Sare
    Zahăr
    Condimente
    Arome
    Stabilizatori (polifosfaţi, caragenan)
    Potenţiator de aromă (glutamat monosodic)
    Conservant (nitrit de sodiu)
    Colorant (acid carminic)

Mod de fabricare:
Şunca de faţă este de fapt un fel de mezel măcinat şi tratat termic. Este şi raţiunea pentru care conţien carne de pasăre separată mecanic. Potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii din 2002, aceasta se comercializează numai pentru utilizarea în fabricarea produselor din carne tratate termic. Ca atare, deşi se numeşte şuncă, e un amestec de carne de pui, porc, şi slănină, plus organe de porc şi diverşi aditivi care la final este colorat cu carmin şi fiert.

Părerea specialistului:
Specialiştii în alimentaţie atrag atenţia că ar trebui categoric evitată de bolnavii de gută. “Organele animale sunt foarte bogate în colesterol, de aceea trebuiesc categoric evitate alimentele în care se regăsesc, pentru că pot genera atacuri de gută”, a explicat Gheorghe Mencinicopschi.

Locul 3 – Brânză topită caşcaval

Brânză topită caşcaval: 30% brânză, 23% caşcaval, apă, amidon şi ceva unt

Ingrediente:

    Brânză 30%
    Apă
    Caşcaval 23%
    Lapte praf degresat
    Amidon din cartof
    Unt
    Săruri de topire (E452, E339)
    Corector de aciditate: carbonat de sodiu

Mod de fabricare:
Această brânză topită cu aromă de caşcaval este un produs “obţinut prin topire”. Conţine, totuşi, brânză şi caşcaval, dar numai într-un procent puţin mai mare de jumătate. În rest, produsul este un amestec de apă, lapte praf, unt şi amidon din cartof.

La toate acestea se adaugă nişte E452, un polifosfat care determină asimilarea lentă de calciu, magneziu şi fier şi, deci, atrofierea oaselor şi depunerile de calciu, respectiv E339.

Sfatul specialistului
Cercetările au arătat că unul din E-urile prezent e în acest produs nu e recomandat să fie ingerat frecvent. Este vorba de E339, care are acţiune emulsionantă, protejează grăsimile faţă de râncezire şi stabilizează culoarea cărnii. În cantităţi mari are efect laxativ şi poate tulbura echilibrul calciu / fosfor.

Locul 4 – Şuncă mozaic

Şuncă mozaic: carne de porc cu gust “îmbunătăţit”

Ingrediente:

    carne de porc
    apă
    amidon de cartofi
    proteină vegetală din soia
    sare
    condimente
    zaharuri: dextroză
    stabilizatori: difosfat de sodiu, trifosfaţi de sodiu
    potenţiatori de gust: glutamat de sodiu, 5 ribonucleotide disodice
    antioxidant: ascorbat de sodiu
    gelifianţi: caragenan, gumă de xantan
    colorant alimentar: carmin
    conservant: nitrit de sodiu

Mod de fabricare:
Eticheta nu oferă indicaţii exacte despre ce cantitate de ingrediente conţine această “şuncă”. Totuşi, prezenţa gelifianţilor ne indică faptul că nu e vorba de o şuncă în adevăratul sens al cuvântului, ci de un preparat în care intră şi amidon şi soia, un mix care, la final este colorat roz cu carmin şi tratat cu conservant chimic.

Părerea specialistului:
“Şunca mozaic este un pericol mai ales pentru bolnavii de inimă. Sarea conţinută atrage apa în organism, crescând astfel presiunea arterială, iar în final este suprasolicitată funcţia renală. Pe de altă parte, amidonul de cartofi prezent în compoziţie, este tot un dulce, iar dacă luăm în calcul că această şuncă are şi dextroză, deducem că nu poate fi defel recomandată diabeticilor”, spune medicul de familie Ioana Vârtosu.

Locul 5 – Pate de porc

Pate de porc: 25% ficat de porc, slănină, apă, gumă xantan

Ingrediente:

    apă
    ficat de porc 25%
    slănină
    şorici
    lapte semidegresat
    proteină vegetală de soia
    amidon de grîu
    stabilizator
    condimente şi extracte de condimente
    sirop de glucoză
    muştar
    emulgatori
    agenţi de îngroşare: caragerian, gumă guan, gumă xantan
    acidifiant : acid citric
    antioxidanţi
    potenţiator de aromă
    colorant: carmin
    conservant: nitrit de sodiu

Mod de fabricare:
Ca şi alte mezeluri cu care se înrudeşte pateul de porc de faţă se naşte în malaxor. În 10 kilograme de produs găsim 2,5 kilograme de pateu de porc, multă apă, slănină, şoric fin măcinat şi restul de chimicale menite să “lege” combinaţia de masă organică de origine animală.

Părerea specialistului:
Medicii spun că a mânca pateul acesta este ca şi cum ai bea cola. Adică e la fel de nesănătos. “Dacă te uiţi pe tichetele băuturilor de tip cola vei găsi şi acolo sirop de glucoză şi gumele respective. În concluzie, nu e deloc recomandat diabeticilor, dar nici celorlalţi, în exces, pentru că poate predispune la această boală”, a explicat dr. Ioana Vârtosu.

Locul 6 – caşcaval fără brânză

Caşcavalul feliat care nu conţine brânză!

E împachetat ca un caşcaval obişnuit. Cu litere mici scrie că se cheamă “specialitate cu aromă de edam”. Este făcut pe bază de uleiuri vegetale şi cazeină

Ingrediente:

    Apă
    Uleiuri vegetale (28%)
    Cazeină (10%)
    Sare de mare
    Emulgatori: difosfaţi de sodiu & citraţi de sodiu
    Aromă edam
    Conservant: acid sorbic
    Gelifiant: caragenan
    Colorant: beta caroten

Mod de fabricare
Acest produs, recomandat drept “ideal pentru sandwich-uri, salate şi pizza”, nu are nicio legătură cu brânza, şi cu atât mai puţin cu brânza Edam, un produs tipic olandez, galben deschis la culoare, învelit într-un strat de parafină roşie. De fapt, produsul nu are nimic în comun cu orice fel de brânză. Are doar cazeină, o proteină extrasă de laptele de vacă sau oaie. În rest, e un amestec de apă, uleiuri vegetale, sare de mare, emulgatori, conservant, gelifiant şi colorant. Toate, mixate la scară industrială şi condimentate cu o suspectă “aromă edam”, pentru obţinerea unui produs care aduce doar vag la culoare cu caşcavalul.

Sfatul specialistului
Produsul poate fi sănătos, susţine medicul de familie Ioana Vârtosu, dar induce cumpărătorii în eroare, fiind un înlocuitor de caşcaval. “Faptul că nu conţine grăsimi de origine animală este un atu. Însă conservanţii, emulgatorii şi coloranţii pe care îi conţine această specialite complică efectele în timp asupra celor care îl consumă”, a declarat dr. Ioana Vârtosu.

Locul 7 – untul din margarină

Untar – untul făcut din 70% margarină

Ingrediente:

    grăsimi vegetale nehidrogenate 70%
    unt 30%
    conservant (acid scorbic)
    acidifiant (acid citric)
    colorant (betacaroten)

Mod de fabricare:
Produsul numit “Untar” arată ca untul, dar nu este deloc unt, atrag atenţia nutriţioniştii. Acest produs, datorită faptului că are o denumire derivată de la cuvântul unt, se confundă foarte uşor cu untul, mai ales că este expus la vânzare între alte sortimente de unt, iar eticheta imită perfect un sortiment popular şi autentic. Un kilogram de produs se obţine amestecând 300 de grame de unt cu 700 de grame de margarină, plus conservant şi acidifiant. La final, procesatorul adaugă în amestec colorant (betacaroten), pentru a da produsului culoarea crem a untului gras.

Părerea specialistului:
Medicii avertizează că margarina din dieta zilnică este mai dăunătoare decât untul. “Studii de specialitate au demonstrat că margarina este cancerigenă. Aceasta poate duce la dezvoltarea unor tipuri diverse de cancer, cum ar fi cel digestiv, pulmonar sau genital”, a declarat dr. Ioana Vârtosu, medic de familie.

Locul 8 – ciocolata fără cacao

Ciocolată cu alune: 8% cacao, 0,1% aromă de alune

Ingrediente:

    grăsime vegetală hidrogenată (margarină)
    pudră de cacao ( minim 8%)
    lapte praf integral (12%)
    zer praf
    aromă naturală de alune (0,1%)
    aromă identic naturală de vanilie
    emulgatori (lecitină de soia E322, poligliceroil poliricinoleat E476)

Mod de fabricare:
O tabletă de ciocolată cu alune (100 g) conţine doar 8 grame de cacao, adică mai puţin de o linguriţă de pudră, cam o linguriţă de lapte praf, o picătură de aromă de alune şi în rest margarină de proastă calitate. Toate amestecate la cald şi turnate în binecunoscuta formă cu pătrăţele.

Părerea specialistului:
Această tabletă vândută drept cicolată, conţine grăsimi extrem de periculoase pentru organismul uman (margarină din prima clasă, puternic aterogenă) care consumată în cantităţi mari poate provoca atac cerebral sau infarct. Potrivit şefului ANPC, este departe de ceea ce se numeşte ciocolată. “Ordinul 335/2003 arată că nu poate fi numit “ciocolată” decât un produs care conţine minimum 43% substanţă uscată totală de cacao”, a explicat Sorin Mierlea .

Locul 9 – frişca fără smântână

Frişca vegetală

Ingrediente:

    grăsimi vegetale hidrogenate 26%
    zahăr 11%
    proteine din lapte
    stabilizatori (E420iii, E463)
    emulgatori (E472e)
    lecitină din soia E322
    E472b
    sare
    arome
    colorant E160a

Mod de fabricare:
În mod “miraculos”, din apă, amestecată cu zahăr şi margarină, plus aditivi de rigoare, şi ceva proteine din lapte rezultă un lichid vâscos de consistenţa smântânii. Ca să arate până la identitate ca şi produsul original, amestecul este colorat în alb. Apoi, ţinut la rece şi agitat ulterior, acesta e capabil să ia consistenţa frișcăi originale.

Părerea specialistului:
Deoarece în mod normal frişca ar trebui să conţină doar smântână, la capitolul materie primă, specialiştii atrag atenţia asupra faptului că această frişcă vegetală are în compoziţie cele mai periculoase grăsimi din dietă, hidrogenate.

“Frişca vegetală este un nonsens. În mod normal ar trebui să i se spună substitut de frişcă”, atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare, dr.Gheorghe Mencinicopschi.

Locul 10 – crenvurştii făcuţi din apă şi slănină

Crenvurşti din piept de pui: 40% carne scoasă mecanic, 60% apă şi slănină

Ingrediente:

    piept de pui dezosat (40%)
    apă, slănină, piele de pui, proteină vegetală din soia
    amidon, sare, condimente şi extract de condimente
    zaharuri, dextroză, aromă fum
    potenţiator de gust (glutamat monosodic), stabilizator (di şi polifosfaţi de sodiu), colorant natural (carmin), antioxidant (ascorbat de sodiu), conservant (nitrit de sodiu)
    Membrană naturală comestibilă.

Mod de fabricare:
În 10 kilograme de crenvurşti găsim numai patru kilograme de piept de pui. Carnea, scoasă mecanic de pe oase, este măcinată fin, împreună cu slănină, bucăţi de piele de pui, după care totul se combină cu apă, condimente, amidon şi soia. La final pasta rezultată este colorată cu carmin alimentar, apoi se formează crenvurştii, ambalaţi în membrane, care se fierb şi se afumă înainte de a intra în pungile de plastic, porţionaţi, pentru vânzare.

Părerea specialistului:
Medicii avertizează că, în loc să fie un produs dietetic, carnea de pui fiind considerată “slabă”, aceşti crenvurşti sunt un pericol pentru sănătate, fiind în fapt plini de grăsimi care ne pot îmbolnăvi de boli vasculare. “Consumul repetat poate crea în timp probleme de colesterol. Aceşti crenvurşti conţin grăsime de porc în stare pură – slănină, care este cunoscută pentru creşterea colesterolului. La fel, pielea de pui este plină de grăsimi”, a explicat dr. Gheorghe Mencinicopschi.

“Ţinând de gradul de educare şi informare al consumatorului din România, acesta poate fi extrem de uşor păcălit. Consumatorul român nu are exerciţiul consumatorului european de a fi atent la fiecare detaliu”
Sorin Mierlea, preşedintele ASOCIAȚIEI NATIONALE PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR SI PROMOVAREA PROGRAMELOR SI STRATEGIILOR DIN ROMANIA

“Noi trăim într-un vid legislativ: nimeni nu verifică dacă un parizer conţine piept de pui sau şorici. Pe orticine întrebi, DSV, OPC, DSP, toţi spun că nu e de competenţa lor. Ceea ce ştim este că mezelurile nu mai au gustul de altă dată, pentru că comercianţii ştiu că nu se câştigă dacă pun în ele carne macră, aşa că o combină cu resturi, şorici, slănină etc. Eu personal am ajuns, tocmai din cauza asta să nu mai mănânc mezeluri, pentur că, citind etichetele, am înţeles că mîncând parizer sau cremwurşti te întoxici”
Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei agricole Timiş


Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000