Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
O poveste impresionanta: Leon Danaila, geniul neurochirurgiei romanesti

O poveste impresionanta: Leon Danaila, geniul neurochirurgiei romanesti

Leon Danaila

 O poveste impresionanta: Leon Danaila, geniul neurochirurgiei romanesti
Acad. Prof. Dr Leon Danaila se numara printre cele 5.000 de personalitati importante ale lumii.

Este considerat cel mai bun neurochirurg din Europa si figureaza alaturi de Einstein printre cele 500 de genii ale secolului 21. Impreuna cu Dr. biolog Viorel Pais, dupa 30 de ani de studii si cercetari a descoperit o noua celula in creier.

A scazut rata mortalitatii in operatiile pe creier de la 50-60% la doar 3-4%, a introdus microscopul operator si a fost primul in Romania care a facut operatii pe creier cu laser.

Este membru al Academiei Romane, al Academiei de Stiinte Medicale si a altor 21 de academii si societati stiintifice din lume. Clinica de neurochirurgie din Bucuresti exista astazi datorita lui.

În aproape 55 de ani de carieră în neurochirurgie, a operat pe creier zeci de mii de bolnavi. La 82 de ani, Leon Dănăilă operează şi acum la fel ca în tinereţe. În fiecare dimineaţă la ora 6 îl găseşti la Clinica de Neurochirurgie de la Spitalul Bagdasar Arseni. Are programul foarte bine stabilit pentru operaţii şi pentru consultaţii. Ştie dinainte ce anume va face pentru ca bolnavul lui să iasă cu bine din operaţie. Situaţia era cu totul alta în urmă cu aproape 55 de ani, când majoritatea bolnavilor rămâneau cu o paralizie, iar peste 50% dintre ei mureau, pentru că medicii scoteau tumorile cu degetul. A vrut să schimbe situaţia, însă s-a lovit de opoziţia profesorului Arseni, care nu credea în tehnica lui pe care o învăţase în SUA. Ulterior i-a convins pe cei de la partid că tehnica lui este cea corectă. A refuzat însă postul de ministru al Sănătăţii care i s-a oferit înainte de 1989.

Cu toate că e cunoscut în toată lumea, Leon Dănăilă e un om modest. Când ajungi în clinica de neurochirurgie observi că pe uşă există un anunţ că toate consultaţiile sunt gratuite. Dacă astăzi ar lua-o de la capăt şi ar fi pus să aleagă ce să facă ar alege tot neurochirugia. "Aş face tot ce am făcut până acum. M-aş duce în străinătate să văd cum se operează, ce tehnici utilizează", mărturiseşte el în cadrul unui interviu acordat gândul.info. La 82 de ani, Leon Dănăilă se declară cel mai sărac medic din lume, iar pentru a tipări o carte a vrut să-şi vândă casa.

Leon Dănăilă, geniul neurochirurgiei româneşti: „Când operezi pe creier, dacă nu te gândeşti la Dumnezeu să-ţi trimită o mână de ajutor, bolnavul este pierdut“

CITIŢI MAI JOS INTERVIUL ACORDAT DE LEON DĂNĂILĂ:

Cum era copilul Leon Dănăilă, cum vă jucaţi şi cum a fost copilăria dumneavoastră?

Acad. prof. Dr. Leon Dănăilă:
Părinţii mei au fost de condiţie foarte modestă, mama avea patru clase elementare, iar tata nu ştia carte, dar era un om foarte activ. El dorea să devină primarul Dărăbanului, dar a venit războiul şi nu a mai reuşit. Mă jucam cu toţi copiii de pe uliţă şi de prin alte părţi şi eram prieten cu toată lumea, nu exista duşmănie între noi, a fost o perioadă care sigur că nu se va mai întoarce niciodată, dar pe care eu o regret prin faptul că ne-am simţit foarte bine. Deşi în mediul acesta întotdeauna am simţit foamea, frigul, lipsurile, eu nu le-am dat mare importanţă. Când eşti copil mai puţin îţi dai seama, dar părinţii mei au fost foarte muncitori şi totdeauna m-au învăţat nişte lucruri foarte importante. În primul rând m-au învăţat că este foarte importantă pentru om credinţa, biserica. Eu mergeam tot timpul la biserică, credeam foarte mult în Dumnezeu şi mă rugam tot timpul înainte şi după masă şi spuneam „Tatăl nostru“. Am realizat că te ajută credinţa şi că Dumnezeu nu lasă cu mâna goală pe cel ce i se roagă. Sigur că această credinţă este importantă nu numai în perioada copilăriei, dar şi în perioada ulterioară. Chiar şi în prezent sunt foarte credincios şi mă rog uneori în momente care sunt mai puţin prielnice pentru aşa ceva. Dar în gând îmi spun ruga şi mă gândesc la Dumnezeu şi el mă ajută.

SCULPTORUL DE CREIERE

Este un lucru fabulos faptul că dvs., încă de copil, v-aţi conectat prin intermediul rugăciunii cu Dumnezeu şi v-aţi păstrat toată viaţa această seninătate care vă face să fiţi atât de iubit. Am auzit oameni care spun „Dănăilă este un sfânt în viaţă“, aveţi această aură a unui călugăr, care este senin, binevoitor, este plin de dragoste pentru semenii lui. Oare de ce lumea aceasta încrâncenată şi rea nu reuşeşte să se conecteze cu Dumnezeu? V-aţi gândit, când umblaţi cu mâinile prin creier, oare ce piesă lipseşte de nu se poate conecta cu Dumnezeu acest creier al oamenilor?

După mine, totuşi, majoritatea sunt credincioşi, au conştiinţa existenţei lui Dumnezeu, fiecare individ e conectat la conştiinţa universală şi această conştiinţă îi ajută să depăşească anumite obstacole pe care le întâlnesc în viaţă. Când operez şi am momente foarte dificile în timpul operaţiei, mai ales că noi (n. r. – neurochirurgii) lucrăm pe creier, un organ atât de nobil, cea mai complexă materie din Univers, ajungi în anumite puncte în care dacă nu te gândeşti la Dumnezeu să-ţi trimită o mână de ajutor, bolnavul este pierdut. Noi lucrăm cu vieţile oamenilor, nu urmărim doar tratarea unui bolnav, ci şi calitatea vieţii după tratament. El trebuie să devină un om apt pentru muncă, un om neparalizat, care să poată vorbi, să poată judeca, să poată lua decizii.

Domnule profesor Leon Dănăilă, sunteţi unul dintre cei mai recunoscuţi neurochirurgi de la nivel mondial, cu 40.000 de operaţii. Cum găsiţi medicina şi neurochirugia din România?


Leon Dănăilă: Sigur că s-au schimbat multe, tehnica operatorie pe care eu am văzut-o atunci, când am venit în 1961, era foarte brutală, se scotea cu degetul tumora din creier, sângera foarte mult, majoritatea bolnavilor rămâneau cu o paralizie, iar mulţi dintre ei, peste 50 %,, mureau. Aşa era tehnica la vremea respectivă. Pe mine m-a impresionat această mortalitate crescută şi deficitele motorii pe care le lăsa operatorul după intervenţia chirurgicală, fiindcă trebuie să iei in consideraţie nu numai că actul operator este important, este important următorul lucru: calitatea vieţii bolnavului să rămână foarte bună după operaţie.

Eu citisem în nişte reviste din străinătate - atunci veneau mai mult reviste ruseşti, erau şi câteva din Apus la bibliotecă - că mortalitatea operatorie la ei este de 3-4-5% şi atunci m-a frapat acest lucru, fiindcă viaţa omului este foarte scumpă şi noi medicii avem datoria să-i salvăm, nu să-i omorâm prin actul operator.

Datorită acestui fapt am făcut rost de o bursă. Am vrut să plec şi eu în străinătate să văd cum se operează acolo. În ani 1980-1981 am obţinut o bursă Fulbright în America, la New York. Acolo am văzut că se operează printr-o altă tehnică, nu prin cea pe care o ştiam eu. Se opera cu microscopul operator, care luminează câmpul operator foarte bine, măresc formaţiunile nervoase, şi în special vasele de sânge pe care le poţi evidenţia şi coagula foarte bine fără a introduce degetul sau a utiliza acte brutale. Creierul este cea mai complexă substanţă din univers prin faptul că o celulă cerebrală, care are câţiva microni, are până la 20.000 de conexiuni. Şi fiecare celulă este legată de altele, totul este legat prin totul.

În această tehnică microchirurgicală se descoperă vasele de sânge, se pot mări ca dimensiuni, se pot evidenţia şi astfel poţi să faci o operaţie în care individul respectiv să rămână cu deficite motorii minime, iar mortalitatea să scadă de la 50-60% până la cifre de 4-5%.

Şi astăzi, cum găsiţi  neorochirugia?

După ce m-am întors de la New York am introdus şi eu tehnica microchirurgicală şi am reuşit să scad această mortalitate, am reuşit ca bolnavii după operaţie să rămână cu deficite motorii cât mai mici. Calitatea vieţii bolnavului să fie foarte bună, el să poate lucra apoi. Această tehnică pe care eu am introdus-o a creat unele dificultăţi în domeniul neurochirurgiei. Eu lucram în clădirea cu 10 etaje, la profesorul Arseni.

Mulţi dintre pacienţii profesorului Arseni îl rugau să mă ia şi pe mine în operaţie, ceea ce l-a enervat foarte mult. Mai ales că el avea şi o retinopatie diabetică şi nici vederea nu era bună. Eu îl opream uneori: ”Domn profesor, aici e carotida, aici e nervul optic, îmi era frică să nu-l lezeze, să nu facă deficite foarte mari". Uneori se enerva şi zicea ”du-te dracului, dacă tu eşti deştept, rămâni tu şi operează”. Şi atunci el pleca, rămâneam eu şi reuşeam să micşorez această mortalitate.

Faptul că eu reuşeam să-i operez pe bolnavi foarte bine nu i-a convenit şi a spus că el îmi creează o altă secţie (unde sunt acum) şi mă face şef. Pe de altă parte, spunea la personal că o să opereze el acolo când o să zboare bivolul deasupra clădirii. Când am venit în noua secţie totul era deplorabil, cu ciment crăpat, furnici, gândaci.

Am făcut dezinfecţie, masă de operaţie nu aveam. Numai că peste drum de noi era fabrica de instrumentar medical. Am vorbit acolo şi am reuşit să-mi dotez această secţie cu aparatură şi instrumentar obişnuit. Atunci am făcut un demers la Ministerul Sănătăţii şi la direcţia spitalului că nu pot să operez în această secţie fiindcă nu am grup de sânge, nu am instrumentar suficient. M-au chemat la minister şi mi-au zis: "Nu putem să te ajutăm, n-avem ce să facem fiindcă el are puteri atât de mari". Era în legătură şi cu Ceauşescu pe care îl consultase.

Atunci eu am rămas aici, şi după 3 ani de zile toţi bolnavii, şi de prin Comitetul Central, şi de prin alte părţi,  veneau la mine fiindcă aveam rezultate foarte bune şi îi operam eu. Nu se mai duceau la el. Lucrul ăsta le-a enervat şi a făcut o adresă la direcţia sanitară, la Ministerul Sănătăţii, şi a scris ce am scris eu prima dată: că nu se poate opera acolo. Voia să mă aducă înapoi şi mă desfiinţa ca şef de secţie. Atunci m-am dus la minister şi mi-au zis că nu mă mută, ştia toată lumea de acum care era situaţia.

Aţi văzut recent declaraţiile unui parlamentar care spunea că el nu poate fi comparat cu un medic, cu un profesor. Care este condiţia medicului astăzi în societatea românească?

Este la fel. Totdeauna a fost aşa. Salariile au fost tot timpul mici. Exact când am terminat eu, salariile erau la fel. Eu aveam 700 de lei pe lună, dădeam 500 lei la gazdă şi 200 mă costa masa. N-aveam.. mi se rupseseră ciorapii. Am scris acasă să-mi trimită nişte bani. Ai meu au rămas stupefiaţi : „Păi, cum? Tu ai ajuns medic şi ceri bani de la noi?” Asta era situaţia. Şi acum e la fel. Rezidenţii au salarii foarte mici. Eu cred că nu parlamentarii sunt vinovaţi, cred că ţara noastră este destul de săracă, bugetul este foarte mic. Şi dacă dă salarii mai mari la medici, trebuie să dea şi la ceilalţi. Se creează nişte disfuncţionalităţi. Noi n-avem o bază majoră pentru a produce un buget al ţării foarte mare, care să fie împărţit la toate ministerele în  mod egal. N-avem industrie. Baza pentru a produce ceva bani este industria.

Dacă aţi fi ministrul Sănătăţii care ar fi primele trei măsuri pe care le-aţi lua?

Mi s-a propus pe vremea lui Ceauşescu să fiu ministrul Sănătăţii, dar eu am refuzat. Am zis că dacă nu ai bani să îmbunătăţeşti sistemul sanitar degeaba mă duc eu acolo. Că te judecă toată lumea. Ministrul nu vine cu sacul cu bani. El depinde de bugetul care i se dă. Dacă aş fi acum tot n-aş avea posibilitate să fac ceva. S-au perindat la noi cei mai mulţi miniştri şi n-au putut rezolva dotările, salariile medicilor care sunt foarte mici.

V-aţi gândit vreodată să plecaţi din România?

Eu când am avut bursă în America mi-am dat seama cum e situaţia în străinătate. M-am întâlnit cu mulţi medici plecaţi ilegal, care mi-au zis că le-au dat posturile cele mai proaste- de radiologi, de ginecologi. Acolo participam la operaţie, era un profesor de la care am învăţat foarte mult. Într-o zi mi-a zis să nu intru în sala de operaţie. Dar eu m-am dus să văd ce se întâmplă. Când colo opera un medic căruia îi tremura mâna. De aia mi-a spus profesorul să nu intru în sala de operaţie. Dar medicul ăsta era de-al lor. Că dacă era din străinătate sau unul fugit din Est îl dădea afară imediat. M-a frapat acest fapt cât de apraxic era în actul operator. Aşa că medici proşti sunt în toată lumea, sunt şi la noi. Sunt şi medici foarte buni, sunt şi mediocri.

Nu m-a tentat să plec că ştiam care e situaţia. Eu am fost în toate ţările, şi peste tot era la fel, îţi dădeau posturi proaste. Aveam şi eu tendinţă să ajung profesor, în Academie. Acolo în niciun caz nu puteai nici să visezi la aşa ceva. Drept să vă spun titlurile contează destul de mult, eu am pus preţ pe ele. Am făcut abstracţie de latura materială, ca drept dovadă eu nu sunt un om  bogat, cred că sunt cel mai sărac medic din lume. Am scris pe uşă: toate consultaţiile se dau gratuit. Vin la mine cine vrei şi cine nu vrei.

Vin şi oameni politici?

Vin, dar mai puţini. Ei se duc în străinătate de obicei. Ei au bani. Cum e şi Ponta, care s-a dus în Turcia. Parcă noi n-avem ortopezi buni?! Aşa fac şi ceilalţi.

Cum a fost văzută operaţia premierului Victor Ponta în interiorul sistemului medical?

Ei ştiu cum e situaţia medicală din România şi n-au încredere. În toate ţările din Apus, la doi ani schimbă şi miscroscoape şi aparatură. La noi, eu lucrez cu un microscop de 20 de ani. Am făcut nişte programe de cercetare şi aşa am putut obţine nişte bani. În perioada mea de glorie, când mă duceam cu un program de cercetare, nimeni nu îmi zicea nimic şi îmi dădea bani.

Acum s-a schimbat. Vedeţi ce bogaţi sunt unii. A mai apărut şi sistemul particular. Au căutat să mă coopteze şi mine, dar nu m-am dus. Au aparatură medicală bună, dar dacă un bolnav merge bine ei îl ţin 2-3 zile. Aşa că de multe ori bolnavii operaţi la spitalele de neuchirugie particulare au venit la noi, unde nu plătesc nimic.

Fiecare guvern face reformele în sistemul de stat dar situaţia rămâne cam la fel.

Am văzut la televizor că se vor ieftini medicamentele cu 20%. Eu sunt foarte sceptic în privinţa asta. Eu cred că n-o să mai importe medicamente atât de scumpe şi o să facă la noi nişte surogate care conţin substanţa activă la jumătate, că n-au de unde să suplimenteze. Am aflat mai demult că unele medicamente sunt făcute pentru România, cu substanţă activă mai puţină, nu au nicio acţiune. Dacă nu bagi medicamente din asta de calitate.... mulţi umblă după medicamente din astea din import pentru toate bolile.

Care se soluţia atunci pentru sistemul medical din România? Medicamente nu avem, medicii ne pleacă, politicienii se duc şi se operează în străinătate.

Nu-i nicio soluţie. Dacă banii sunt puţini nu e nicio soluţie.

Ce sfat i-aţi da unui tânăr care ar vrea să facă medicină astăzi?


Eu l-aş sfătui să meargă în străinătate şi să vadă cum e acolo şi să se întoarcă în ţară, dacă are tendinţă să devină profesor sau academician. Dar unii nu doresc, doresc să facă avere sau se bazează şi pe ceva operaţii plătite cu plicurile, şi ei sunt mulţumiţi.

Eu aşa i-am sfătuit să meargă în străinătate, devii un medic foarte bun. Ce bucurie mai mare, cel puţin pentru mine, atunci când faci un bolnav bine? De exemplu, anul trecut a venit o pacientă din Tanzania cu o operaţie foarte grea, a mers destul de bine. Acum a mai venit una tot din Tanzania. Şi am întrebat-o de ce nu merge la Cape Town, la Paris, la Bruxelles. Mi-a zis că acolo costă foarte mult, aici costă nici o mie de euro, pe când acolo costă 40-50.000 de euro.

Aveţi mulţi pacienţi care vin din străinătate?

Am operat destul de mulţi. Acum astea două negrese au venit. Dar mă sună de peste tot.

Ce calităţi trebuie să aibă un chirurg?

Trebuie să fii inovativ, să ai talent, să ai simţ estetic, să ai milă faţă de bolnav, să ai chemare pentru aşa ceva. Eu am făcut şi Facultatea de Psihologie, pentru că studiind creierul voiam să ştiu mai mult despre psihologie, memorie, atenţie. Şi atunci am făcut un chestionar pentru cei care vor să urmeze chirurgia. Din studiul ăsta rezulta că trebuie să aibă talent, să aibă manualitate.

Spuneaţi că aţi făcut şi psihologia ca să înţelegeţi mai bine creierul. Sunt studii care spun că nu cunoaştem decât 10% din creier. Dumneavostră cât la sută aţi înţeles?

Am făcut şi eu nişte cercetări în privinţa asta. Nu am făcut psihologie aşa degeaba. În 2013, un american neurochirurg a scris o carte de neurochirurgie şi mi-a cerut şi mie să scriu despre conştiinţă. Am scris capitolul respectiv. Lumea îmi cere să scriu fără să mă cunoască. Eu am descoperit o nouă celulă (n.r. celulă descoperită împreună cu dr. biolog Viorel Păiş). Şi atunci am pornit de la ideea că în creier nu există vase limfatice, dar trebuie să existe altceva. Încă nu au apărut reacţii la descoperirea mea, nu există nici reacţii pozitive, nici negative, dar există sigur. Celula respectivă este o celulă care apără creierul să nu intre hematiile, înconjură vasele de sânge care la fel trebuie protejate. E o celulă care n-a fost băgată în seamă, eu am observat-o la microscop.

Aţi fost la minister să le spuneţi că aţi descoperit celula asta şi că vreţi să mai faceţi cercetări?

Nu-ţi dă nimeni, nu-i interesează.

Domnule profesor, acum câteva luni a apărut o ştire că nu aveaţi suficiente fonduri pentru a tipări o carte de specialitate. Ce s-a întâmplat până la urmă?

După ce a apărut la televizor toată tevatura respectivă, m-a sunat directorul Editurii Medicale a Academiei să îmi spună că îmi va fi tipărită cartea gratuit. Am predat manuscrisul, o să apară carte anul viitor.

Dacă ar fi să o luaţi de la capăt acum în 2016 ce aţi alege să faceţi?

Aş face tot ce am făcut până acum. M-aş duce în străinătate să văd cum se operează, ce tehnici utilizează. Eu când am fost în străinătate la congrese, cu burse, stăteam în sala de operaţie să văd cum se operează în fiecare ţară, nu m-am dus la congres să ascult ce spune unul sau altul. Pe mine m-a interesat tehnica operatorie.

Ca neurochirurg care a fost cea mai dificilă situaţie?

Eu când am avut operaţii foarte grele de abia aşteptam să vin să le fac. Eu am citit biografia unui mare chirurg român Setlaceck, s-a pensionat la 60 de ani şi n-a mai vrut să opereze. Am citit în biografia lui că atunci când avea o operaţie foarte grea se ruga la Dumnezeu să se dărâme un bloc, să se accidenteze maşina....Eu, dimpotrivă, atunci când am o operaţie grea ştiu dinainte tehnica pe care trebuie să o aplic şi ce trebuie să fac.

SUFLETUL, ENERGIA CREIERULUI

V-aţi pus întrebarea unde o fi ceea ce se cheamă suflet, v-aţi gândit în ce cotlon se găseşte?

Sigur, în decursul istoriei sufletul a fost localizat la inimă. Creierul este însă cel care dă naştere la conştiinţa individului, în creier este localizat acest spirit şi viaţa spirituală a omului este elaborată de creier. Descartes a spus că este localizat sufletul omului la nivelul glandei pineale. Sufletul este o energie care este emanată de către funcţia întregului creier. Au fost unii savanţi care au spus că sufletul moare odată cu creierul, nu a convenit clerului şi din această cauză au fost excomunicaţi, au plecat din ţară la presiunea bisericii.

Ce proiecte, nelinişti şi neîmpliniri mai aveţi referitor la creier, acest organ care se lasă atât de greu de cunoscut?

Din păcate, bani pentru cercetare la noi în ţară există foarte puţini. Eu cu cordocitul (n.r. – academicianul Leon Dănăilă a descoperit, în colaborare cu biologul Viorel Păiş, o nouă celulă a creierului, cordocitul, care protejează, ca un cordon, substanţa albă a creierului) am pus bani din buzunar, nu mi-a dat nimeni un leu.

Domnule profesor, cât este salariul dvs.?


Mie îmi pun pe card 2.500 de lei. Acestea sunt posibilităţile…

Leon Dănăilă biografie

Leon Dănăilă (n. 1 iulie 1933, Darabani, Botoşani) este medic specialist neurochirurg la Spitalul "Gh. Marinescu" din Bucureşti. El a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române (la 24 octombrie 1997) şi apoi membru titular al acesteia (din 20 decembrie 2004).

Leon Dănăilă s-a născut la data de 1 iulie 1933, în oraşul Darabani (jud. Botoşani), unde a făcut şi primele patru clase primare. A continuat apoi şcoala la Liceul „Grigore Ghica V.V.” din Dorohoi pe care l-a absolvit în anul 1952. În acelaşi an, prin concurs, a intrat la Facultatea de Medicină din Iaşi, pe care a absolvit-o în 1958.

După absolvirea Facultăţii de Medicină din Iaşi (1958) a lucrat timp de 2 ani ca medic stagiar la Spitalul din Comăneşti (1958-1960) şi apoi un an la Circumscripţia sanitară din Dărmăneşti (1960-1961). În anul 1961, prin concurs, a ocupat postul de medic secundar neurochirurg la clinica de Neurochirurgie de la Spitalul „Gh. Marinescu” din Bucureşti unde lucrează şi în prezent.

Prin examene şi concursuri severe a devenit în anul 1966 medic specialist neurochirurg, în anul 1972 doctor în medicină cu lucrarea „Neuronomul Spinal”, în 1974 medic primar neurochirurg gradul III, în anul 1981 medic primar neurochirurg gradul II şi şef al secţiei VII de neurochirurgie vasculară şi microneurochirurgie. În anul 1972, a absolvit la cursuri de zi şi Facultatea de Filozofie-Psihologie din Bucureşti.

Absolvent al Facultăţii de Medicină din Iaşi (1958) şi al Facultăţii de Filozofie-Psihologie din Bucureşti a ocupat prin concurs în anul 1991 postul de profesor neurochirurg la clinica II Neurochirurgie al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, iar în anul 1992 cel de profesor de psihoneurologie la Facultatea de Psihologie a Universităţii “Titu Maiorescu” din Bucureşti.

Academii şi Societăţi Ştiinţifice Internaţionale

Este membru corespondent al Academiei Române din 24 octombrie 1997 şi membru titular al acesteia din 20 decembrie 2004; membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale (1993); membru al New York Academy of Sciences (1995) şi London Diplomatic Academy (2000).

De asemenea, este membru a următoarelor societăţi ştiinţifice internaţionale:

    L Union Médicale Balkanique (1986),
    European Association of Neurosurgical Sciances (1987),
    International Society of Psychoneuroendocrinology (1991),
    International Psychogeriatric Association (1991),
    Societe Francaise de Pharmacologie Clinique et Therapeutique (1991),
    Biomedical Optics Society (1992),
    International Society for Optical Engineering (SPIE) (1992),
    Balkan Society of Angiology and Vascular Surgery (1994),
    World Federation of Neurosurgical Societies (1992),
    Société de Neurochirurgie de Langue Française (1996),
    American Heart Association (1999);
    European Association of Medical Laser (1998);
    International Stroke Society (Japan) (1999),
    American Association for the Advancement of Science (2003),
    European Society for Stereotactic and Functional Neurosurgery (2003),
    Congress of Neurological Surgeons (2004),
    Membru de onoare activ al Asociaţiei Naţionale împotriva Corupţiei, Abuzurilor şi Drepturile Omului (2006)
    International Neuropsychologicaly Society (2008)
    American Chemical Society (2008).

Face parte din comitetul director al următoarelor reviste de specialitate: “Romanian Journal of Reconstructive Microsurgery", "Romanian Neurosurgery", "Romanian Journal of Neurology and Psychiatry", „National Medical Review” and “Proceedings of the Romanian Academy”. Este editor şef al revistei “Romanian Journal of Neurosurgery”.

Brevete, cărţi şi lucrări ştiinţifice

Deţine 18 brevete de inventator şi 10 de inovaor. Este autor a 39 cărţi de specialitate dintre care menţionăm :

    Neurinomul Spinal – Teză de Doctorat 1972
    Tratat de Neurologie – vol.1 – Editura Medicală 1979,
    Tratat de Neurologie – vol. II – Editura Medicală 1980,
    Tratat de patologie chirurgicală – vol.IV – Editura Medicală 1983,
    Sistemul arterial aortic. Patologie şi tratament chirurgical vol. II - Editura Medicală 1983,
    Psihoneurologie - Editura Academiei RSR 1983,
    Bolile Vasculare ale Creierului şi Măduvei Spinării vol II. Bolile vasculare ischemice. Partea a II-a - Editura Academiei RSR 1984
    Bolile Vasculare ale Creierului şi Măduvei Spinării vol. III Hematoamele Intracraniene şi Spinale Editura Academiei RSR 1985,
    Romanian Neurosurgery vol.I Editura Academiei RSR 1986 ,
    Romanian Neurosurgery Vol. II Editura Academiei RSR 1987
    Tromboembolismul Cardiovascular Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1987,
    Ateroscleroza Cerebrală din Sistemul Carotidian Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1988
    Chirurgia Psihiatrică Editura Academiei RSR 1988
    Tratamentul Tumorilor Cerebrale Editura Academiei Române 1993 Maladia Alzheimer Editura Militară 1996,
    Sculptură în creier Editura Du Style 1998;
    Apoptoza, Editura Academiei 1999;
    Tratat de Neuropsihologie, Editura Medicală 2000 (Ediţia II-a, 2002);
    Actualităţi şi perspective în Neurochirurgie Editura Naţional 2000;
    Atlas de patologie chirurgicală a creierului” Editura Moonfal Press 2000;
    Lasers in Neurosurgery Editura Academiei 2001;
    Atlas of Surgical Pathology of the Brain Editura Moonfal Press 2001;
    Vascularizaţia arterială şi venoasă a creierului Editura Tipart Group (2001),
    Sinteze Neurochirurgicale Editura Ceres (2001),
    Apoptoza (Ediţia II-a -revăzută şi adugită), Editura Academiei 2002;
    Ateroscleroza cerebrală ischemică Editura Medicală 2004;
    Atlas de patologie cerebro-vasculară Editura Cartea Universitară Bucureşti (2005);
    Programed cell death in the vascular diseases of the brain Editura Cartea Universitară Bucureşti (2005);
    Clinica şi morfopatologia proceselor expansive ale sistemului nervos central Editura Cartea Universitară Bucureşti (2005);
    Cerebrovascular malformations - an atlas of histopathology and ultrastructure, Editura Cartea Universitară Bucureşti (2005);
    The vascular wall and the intracerebral hemorrhage – an atlas of light and electron microscopy, Editura Cartea Universitară Bucureşti (2005),
    Hemoragia Subarahnoidiană Anevrismală - Editura Cartea Universitară Bucureşti (2006);
    The interstitial cells of the human brain - Editura Cartea Universitară Bucureşti (2006), * Cerebral Vascular Occlusions – an atlas of hystopathology and ultrastructure (2006) - Editura Cartea Universitară Bucureşti,
    Tratat de Neuropsihologie vol II Editura Medicală (2006),
    Patologia neurochirurgicală a hipofizei – Editura Didactică şi Pedagogică (2006),
    Vasculogenesis, Angiogenesis and Vascular Tumorigenesis in the Brain – an atlas of cerebrovascular cytohistopathology - Editura Cartea Universitară Bucureşti (2007),
    Vasculogenesis, Angiogenesis and Vascular tumorigenesis in the Brain – an atlas of cerebrovascular cytohistopathology – second edition (2007),
    Anevrismele cerebrale - Editura Academiei Române 2007.

Este colaborator la 3 cărţi - Lichidul cefalo-rahidian – Editura Didactică şi Pedagogică 1979, Ghid de practică medicală vol.1. – Editura Infomedica 1999, - Enciclopedie Medicală Românească. Secolul XX – Editura Fundaţiei Medicale a Rinichiului 2001.

Din totalul celor 36 de cărţi publicate este autor unic la 3 cărţi, prim autor la 20 cărţi, autor împreună cu alţii fără a fi primul la 13 cărţi şi colaborator la 3 cărţi. A publicat şi comunicat 317 lucrări ştiinţifice, după cum urmează: 93 publicate în străinătate şi în reviste româneşti cu circulaţie internaţională (în limba engleză); 63 publicate în limba română în diverse reviste medicale româneşti; 46 comunicate la diferite congrese internaţionale şi 115 comunicate la simpozioane şi congrese din ţară. Lucrările sale sunt citate de profesori şi cercetători cu renume din întreaga lume. A participat la peste 150 de manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale (congrese, conferinţe, simpozioane).

Specializări internaţionale

A studiat neurochirurgia timp de un an la New York în cadrul unei burse Fullbright (1980-1981) şi a participat la diferite specializări, cursuri şi schimburi de experienţă la Budapesta (1978 şi 1979), Delft (1981), Moscova (1982), Edinburgh (1990), Glasgow (1990), Dusseldorf (1991), Paris (1991), Bruxelles (1995).

În aceste stagii de specializare din Europa şi SUA precum şi la diferitele congrese internaţionale a cunoscut direct şi a schimbat opinii profesionale cu cele mai mari personalităţi neurochirurgicale din lume.

Realizări profesionale

Datorită acestor specializări şi aplicării celor mai moderne tehnici operatorii, a reuşit să facă operaţii neurochirurgicale din cele mai complexe şi să scadă mortalitatea operatorie la procente comparabile cu ale celor mai renumite clinici de neurochirurgie din lume. Astfel, în cazul neurinoamelor de acustic a redus mortalitatea operatorie de la 51% la 4%, iar în domeniul anevrismelor intracerebrale de la 49% la 4%. Aceste rezultate se datorează unei tehnici operatorii bine pusă la punt, precum şi faptului că a introdus în arsenalul sălii de operaţie din Romania microscopul operator (1979) şi laserul (1984).

Până în prezent a efectuat peste 27.000 intervenţii chirurgicale din care 14.700 cu microscopul operator şi 715 cu laserul.

Gradul de dificultate al intervenţiilor chirurgicale (anevrisme intracraniene - peste 2700, malformaţii arteriovenoase peste 300, neurinoame de acustic peste 350, tumori hipofizare peste 250, meningioame peste 1300, tumori de trunchi cerebral, tumori medulare, tumori intraorbitare, tumori de bază a craniului, tumori intraventriculare, tumori de glandă pineală etc). Numărul mare al acestora precum şi excelentele rezultatele obţinute postoperator prin reducerea semnificativă a mortalităţii (sub 4%) îl situează în rândul celor mai mari neurochirurgi din lume.

Progrese şi cercetări cu valoare naţională şi internaţională

Pe plan naţional

A descris şi publicat pentru prima dată în ţară:

    Malformaţii arterio-venoase cu interesarea venei Galen, în revista Studii şi Cercetări de Neurologie 15, 1970;
    Cisticercoza de ventricol IV, în revista Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia 15; 1970.
    Encefalopatia paraneoplazică, în revista Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia 15; 1970,
    Peridurografia gazoasă în hernia de disc lombară, în revista Oncologia şi Radiologia 9; 1970.

A studiat şi publicat prima dată pe plan naţional:

    Correlations Between the Blood Group and the Incidence of Congenital neurosurgical diseases, în Revue Roumaine de Neurologie 9; 1971;
    Considerations on the correlation between the blood groups and the incidence of cerebral tumours în Rev. Roum. Neurol. 9; 1972;
    Cranial and orbital epidermoid tumours, în Journal of Neurosurgical Sciences 19; 1975;
    Cranial Vault Metastases, în Rev. Roum. Med. - Neruol. Psychiat. 13: 1975;
    Intraselar Abccese. Neurochirurgia 18, 1975;
    Cerebral Dermoid Tumours, Neurochir. 19; 1976;
    Haematological Aspect of hypophyseal tumours în revista Acta Neurochirurgica 37; 1977;
    Anatomoclinical Aspect in Meningeal Carcinomatosis, în Rev. Roum. Med - Neurol. Psychist. 15; 1977;
    Cranial Eosinophilic Granuloma, Neurochirurgia 20; 1977;
    Monitoring intracranial pressure in cat and man, în Rev. Roum. Med.-Neurol. Psychist. 1; 1980; a introdus pentru prima dată în practica operatorie curentă laserul (din 1984) şi microscopul operator (din 1979) şi a publicat primele lucrări în aceste domenii (cartea- Lasers in Neurosurgery 2001). A introdus şi publicat pentru prima dată în ţară şi printre primii pe plan internaţional tratamentul conservator al hematoamelor intracerebrale primare; vezi lucrarea Surgical and conservative management of primary intracerebral hematoma în revista Rmanian J. Geront. Geriatrics 7; 1986.

Este singurul neurochirurg din ţară care a operat anevrismele sistemului arterial vertebro-bazilar, începând din anul 1985. Rezultatele acestor operaţii sunt publicate în diferite lucrări ştiinţifice ca: Rom. Neurosurg. 1, 3, 1992; Rom. Neurosurg. 11, 1992; Rom. Neurosurg. 2, 1993; Infomedica nr. 4 1994; Romanian J. of Reconstructive Microsurgery vol. 1 1996. A efectuat primele endarterectomii de arteră cerebrală medie şi de arteră carotidă publicate în: Rev. Rom. Med. Neurol. Psychiat 23, 1985; Rom J. Neurol. Psychiat 31, 1993 şi în cartea Ateroscleroza cerebrală ischemică 2004. A efectuat 476 anastomoze extra-intra craniene (vezi Ateroscleroza cerebrală din sistemul carotidian 1988 şi Ateroscleroza cerebrală ischemică 2004).

A investigat apoptoza în glioblastoame, (rezultate prezentate la al 48-lea Congres de la Soc. De Neurochirurgie de Langue Francaise 1998, şi publicate sub titlul In situ and peripheral mononuclear cells’ apoptosis in glioblastom. Rom Neurosurg 8, 35-43, 1999; High levels of sFas and PBMC apoptosis before and after excision of malignant melanoma. Case report. Rom. Arch. Microbiol. Immunol., 61, 267-273, 2002 şi în cartea Apoptoza (ed.I 1999, şi ed. II 2002). A studiat şi efectuat primele calosotomii pentru tratarea epilepsiei a căror rezultate sunt menţionate în: Tratat de Neuropsihologie vol. I 2000; 2002; 2006 şi în lucrarea prezentată la Congresul de la Liubliana 1998. A efectuat şi publicat primele cerebro-mio-sinangioze şi cerebro-arterio-sinangioze (vezi Ateroscleroza cerebrală 1988 şi Ateroscleroza cerebrală ischemică 2004).

A studiat şi publicat primele meningioame intracraniene induse de radiaţii (vezi Rom Neurosurg. new series 1, 1993). A studiat şi tratat primele cazuri de anevrisme micotice (vezi Rom Neurosurg. new series 2, 1993). A efectuat primele studii de microscopie electronică asupra maladiei Alzheimer iar rezulatele au fost publicate în anul 1996 în cartea sa Boala Alzheimer. A aplicat pentru prima dată în ţară imunoterapia în tumorile cerebrale iar rezultatele sunt publicate în cartea Tratamentul turmorilor cerebrale, apărută în 1993 şi în lucrarea Interleukin-2 Therapy of malignant brain tumors (glioblastoma multiforme), din revista Acta Neurochirurgica Moldavica 3; 22-27, 1995. A făcut primele studii cu privire la psihochirurgie, studii care au fost publicate în cartea Chirurgia Psihiatică (1988).

A cercetat apoptoza tumorilor cerebrale, iar rezultatele au fost publicate în caretea Apoptoza ed. I apărută în 1999 şi ed. II apărută în 2002. A făcut primele cercetări cu privire la terapia fotodinamică a tumorilor cerebrale iar rezultatele au fost publicate la diferite congrese naţionale şi internaţionale precum şi în cartea Lasers in Neurosurgery apărută în 2001. A studiat histopatologia tumorilor cerebrale a căror rezultate sunt publicare în cartea Atlas of Surgical Pathology of the Brain apărută în 2001. În 2006 a descris sindromul cortico-optico-falciform în cartea Psihologia Neurochirurgicală a hipofizei (2006). A efectuat pentru prima dată în ţară, un studiu cu privire la rolul interacţiunii celor două hemisfere cerebrale în integrarea sistemului limbajului, publicat în Rev. Roum Sci Sociales-Série de Psychologie (1987); un studiu privind nivelul serologic al moleculelor de adeziune ICAM şi ELAM în astrocitoame şi glioblastoame, publicat în Rom. J. Neurol (1997); un studiu privind nivelul seric al interleukinei-6 şi interleukinei-2 în adenoamele pituitare (vezi Rom J. Neurol. 34, 1996); şi un studiu cu privire la stresul neurochirurgical şi funcţia imună, publicat în Rom. J. Neurol Psychiat. 1994.

La data de 28 mai 2003, a efectuat pentru prima dată în ţară abordul translabirintic al neurinomului de acustic şi abordul transmastoidian al tumorilor de glomus jugular. A publicat primul caz de pseudotumoră psamomatoasă intracerebrală calcificată în lucrarea Psammomatous pseudotumoral intracerebral calcification: a case report and review of the literature din Annals of Neurosurgery 5, 2005.

Pe plan internaţional

A descris pentru prima dată Sindromul de logoree cu hiperchinezie (1972) în lucrarea sa de diplomă de la Facultatea de Filozofie-Psihologie şi apoi în revista internaţională Eur. Neurol. (1977). A efectuat şi studiat cu ajutorul microscopului operator peste 1000 de biopsii vasculare cerebrale ale căror rezultate sunt publicate în cărţile: Ateroscleroza Cerebrală din Sistemul Carotidian (1988), Ateroscleroza cerebrală ischemică (2004) Atlas de patologie cerebro-vasculară (2005); Programed cell death in the vascular diseases of the brain (2005); în revistele cu circulaţie internaţională “Romanian J Geront. Geriatrics” 1986 şi “Proc. Rom. Acad. Series B” (2001; 2002, 2003) şi prezentate la diferite congrese interne şi internaţionale. A efectuat pentru prima dată pe plan internaţional plastia cu pudră de os autolog (Bravet de invenţie nr. 112951 din februarie 1998). Deosebirea dintre hematomul şi hemoragia cerebrală a fost făcută în studiul intitulat: Cellular mechanisms of cerebral vessels breaking in different pathological conditions. An optic and electron-optic study, publicat în Proc. Rom. Acad. Series B 3, 147-151, 2003. Introducerea conceptului de “intimom” sau “miom” în clasificarea leziunilor intimale ale aterosclerozei a fost făcută în lucrarea: Smooth muscle migration and proliferation in the cerebral arteries lumen with formation of a new type of arteriosclerosis lesion, din revista Proc. Rom. Acad. Series B 1; 55-67, 2001 şi în cartea Ateroscleroza cerebrală ischemică 2004. Sarcomul intimal cu migrarea transmurală a celulelor tumorale a fost descris pentru prima dată pe plan internaţional în lucrarea - The histopathologic and ultrastructural study of an intimal intracranial sarcoma with transluminal cell migration, din revista Proc. Rom. Acad. Series B3, 165-170, 2002.

Din 2007 este membru în Comitetul Director al celor trei programe europene de cercetare COST (European Cooperation in Science and Technology): 1) COST Action BM0605 – Consciousness; 2) COST Action BM0601- Neuromath; 3) COST Action B30 – Neural Regeneration and Plasticity: Nereplas.

Activităţi organizatorice

În perioada 1994-1995 a fost director general al Spitalului Gh. Marinescu din Bucureşti, iar din 1995 până în 2004 a fost director general adjunct al Institutului de boli Cerebrovasculare “Vlad Voiculescu” din Bucureşti. A construit fără nici un ban din partea statului 16 camere de spital şi o sală de operaţie dotată cu toate cele necesare, fapt care a ameliorat enorm asistenţa medicală la Clinica II Neurochirugie deoarece a putut astfel dubla sau tripla numărul zilnic de operaţii. În anul 1981, a înfiinţat prima secţie de neurochirurgie vasculară şi microneurochirurgie din ţară care se menţine şi în prezent.

A fost directorul departamentului de Neurochirurgie din cadrul Facultăţii de Medicină Carol Davila din Bucureşti (1992-2004) şi şeful Clinicii II Neurochirurgie vasculară de la Institutul de Boli Cerebrovasculare (IBCV) pe care o conduce din anul 1981. A fost preşedinte pe ţară a comisiei de neurochirurgie din cadrul Ministerului Sănătăţii (1990-2004) şi preşedinte pe ţară a comisiei din Ministerul Sănătăţii care aprobă plecarea în străinătate a diferitelor persoane pentru tratament neurochirurgical (1990-2004). Este preşedintele comisiei de Neurochirurgie pe ţară de la Institutul de Medicină Legală din 1996 şi în prezent.

Este conducător ştiinţific de doctorate din 1990 atât pentru doctoranzi români, cât şi străini (Israel, Grecia, Egipt). În această calitate a format 16 doctori în ştiinţe medicale. De asemenea a coordonat şi multe lucrări de diplomă.

Ordine şi medalii

Este evidenţiat în munca sanitară cu ordinul 117/ 1980; deţine patru premii ale Academiei Românepentru cărţile Tratamentul tumorilor cerebrale – 1995, Apoptoza – 2001, şi “Atlas of Surgical Pathology of the Brain”- 2002, Lasers in Neurosurgery – 2003. I s-a conferit premiul Internaţional Romeo del Vivo – 1996 de către Departamentul de Neurochirurgie din Calabria Italia, I-a fost acordată diploma de către Editura Militară – 1976, Medalia Societatea Ateneul Român – 1990 şi Medalia Caritas Catholica Vlaanderen – Belgia 1995. La 1 decembrie 2000, prin decret perzidenţial, i-a fost conferit gradul de Ofiţer al Ordinului naţional al Serviciului Credincios. I s-a decernat Premiul Academiei de Ştiinţe Medicale pentru activitatea de Cercetare-Inovare din domeniul medicinei (8 decembrie 2000). I-a fost conferită Diploma de Onoare a Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti (18 decembrie 2000) şi Diplomă de Excelenţă Academică a UMF “Carol Davila” din Bucureşti (decembrie 2004), Premiul TopMedici (31 Ianuarie 2008).

De asemenea, a primit titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Darabani (21 mai 1999); Cetăţean de Onoare al oraşului Dorohoi (18 septembrie 1999); Absolvent de Onoare al Liceului Teoretic “Gr. Ghica V.V.” din Dorohoi (18 septembrie 1999), ABI World Laureate 1999. În 2003, World Nations Congres ABI din USA i-a acordat titlul de senator.

În 2001 a obţinut Noble Prize acordat de “United Cultural Convention” iar în 2002 titlul de Cavaler acordat de “Academie Europeenne d Informatisation.

În 2009 a obţinut Trofeul de Excelenţă la Gala 10 pentru România.




Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000