Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Locuitorii unui sat din Italia, care SFIDEAZA moartea, isi dezvaluie secretul

Locuitorii unui sat din Italia, care SFIDEAZA moartea, isi dezvaluie secretul

regim mediteranean

 Locuitorii unui sat din Italia, care SFIDEAZA moartea, isi dezvaluie secretul
Cercetatorii americani care au studiat mai multi batrani cu varste de peste 100 de ani care traiesc intr-o regiune din apropiere de Salerno, in sudul Italiei, au descoperit ca, spre diferenta de alte persoane, din corpul acestora lipseste, aproape in totalitate, un anumit marker sanguin, scrie AFP.

Din cei 700 de locuitori ai satului italian Acciaroli, 81 au varste de 100 de ani si peste, potrivit unei statistici de la inceputul lunii septembrie. Satul a starnit curiozitatea cercetatorilor americani care au petrecut mai multe luni in Cilento, o regiune prinsa intre mare si munte, situata in partea sudica a Salerno, in Campania, pentru a descoperi secretul acestei longevitati.

Cercetatorii de la universitatea San Diego din California, asistati de colegii lor de Universitatea La Sapienza din Roma, au sosit in primavara pentru a studia misterul acestei sfidari a mortii. Acestia au publicat luni rezultatele cercetarilor.

Faptul ca cei mai multi dintre locuitorii din aceasta zona care au implinit 100 de ani nu au suferit niciodata de boli cardiace sau cognitive, precum Alzheimer, se explica prin faptul ca un anumit biomarker are, in mod neasteptat, o prezenta scazuta in organismul lor. Este vorba despre un vasodilatator numit adrenomedulina, spun cercetatorii americani si italieni intr-un comunicat de presa.

Acest marker sanguin este "mult mai putin prezent in subiectii de studiu si se pare ca acest lucru actioneza ca factor de protectie, favorizand dezvoltarea optimala a microcirculatiei (circulatia sanguina capilara)", se precizeaza in comunicat.

Studiul a mai relevat "prezenta metabolitilor (molecule de dimensiuni mici - n.red.) in organismul lor, fapt ce ar putea influenta pozitiv logevitatea si bunastarea persoanelor din Cilento cu vaste de 100 de ani si peste", se arata in studiu, fara a se preciza insa despre ce molecule este vorba.

Oamenii de stiinta au decis sa prelungeasca acest studiu pilot si sa isi dezvolte cercetarea, inlusiv printr-o campanie de strangere de fonduri.

Pe langa analizele de sange extinse (ADN, metabolism), cercetatorii au efectuat controale cardiace si neurologice, a explicat pentru AFP Alan S. Maisel, profesor de medicina cardiovasculara in San Diego.

Cercetatorii au avut in vedere obiceiurile alimentare - faimosul regim mediteranean bazat pe ulei de masline, legume si produse proaspete - dar si genetica.

Aceste persoane ar putea avea o gena care profita de benefiiile anumitor produse consumate zilnic, "precum rozmarinul, care amelioreaza capacitatea creierului", a mai explicat profesorul Mazel.

Varsticii din Cilento practica, de asemenea, zilnic activitati fizica precum pescuitul, mersul pe jos in satul intins pe o panta abrupta, sau pur si simplu ingrijitul gradinii, ceea ce reprezinta o alta pista importanta pentru oamenii de stiinta.

Dieta mediteraneană

Dieta mediteraneană a intrat de intrat de puțină vreme în Patrimoniul UNESCO, drept tezaur universal cu relevanță în sănătatea omenirii. Însă ea a fost recunoscută de multă vreme drept unul dintre cele mai sănătoase regimuri alimentare ale planetei. Ca o „subramură” a acestuia, regimul de hrană al călugărilor athoniți este considerat, de departe, primul într-un top sui generis al dietelor capabile să țină deoparte bolile (incidența cazurilor de cancer, în Muntele Sfânt, este de sub 1%, iar cea a cancerelor digestive este aproape inexistentă, spun statisticile).

Este veche de sute de ani dar si cea mai sanatoasa din lume!

Primele studii au avut loc dupa cel de al doilea razboi mondial. Cercetatorii americani au constatat cu surprindere ca in Creta bolile de inima erau o raritate, in ciuda saraciei provocate de razboi. Secretul sanatatii cretanilor se pare ca ar fi modul de viata activ si regimul bogat in legume, fructe si ulei de masline.

Variatii ale regimului cretan se regasesc in bucatariile tarilor care inconjoara Marea Mediterana. Dieta mediteraneana se bazeaza foarte mult pe consumul de fructe, legume proaspete si carbohidrati complecsi cum ar fi painea integrala, cerealele si leguminoasele. Un astfel de regim previne bolile de inima dar si obezitatea, sustin nutritionistii.

Alaturat este piramida care prezinta categoriile de alimente si frecventa cu care sunt consumate.

Principiul dietei este urmatorul:

Lunar, se recomanda:
- carne rosie (vita, porc, vanat, miel)
Saptamanal:
- dulciuri;
- oua;
- carne de pui;
- peste.

Zilnic, trebuie sa consumam:
- 6 pahare cu apa;
- 1-2 pahare cu vin rosu- lactate fermentate;
- ulei de masline;
- fruncte si legume;
- produse ce au la baza faina integrala;
- cartofi.

Dieta trebuie completata cu un program zilnic de sport.
Alimentele ce stau la baza piramindei sunt esentiale pentru functionarea in conditii normale a organismului.

Dieta mediteraneană

Dieta mediteraneană este mai mult decât o dietă de slăbire pe care o abandonezi odată ce ai atins greutatea dorită. Este un stil de viață sănătos care trebuie adoptat pe tot parcursul vieții, ca o religie. Decenii în urma, acesta a fost modul natural de viață al multor oameni din jurul bazinului Mediteranean, în special din Spania, Italia și Grecia.

Dieta mediteraneană cuprinde recomandări nutriționale moderne inspirate din modelele de alimentație tradițională a populației din jurul Marii Mediterane. Cea mai cunoscută versiune a dietei mediteraneene a fost prezentată în jurul anilor 1990 de dr. Walter Willett de la Școala de Sănătate Publică a Universității Harvard, în urma unor studii bazate pe modele tipice de alimentație din Creta, o mare parte din restul Greciei și sudul Italiei de la începutul anilor 1960. Conform studiilor, în rândul persoanelor cu obiceiuri alimentare specifice dietei s-a constatat creșterea duratei de viață și o rată mai scăzută a morbidității datorate bolilor de inimă.

Caracteristicile dietei mediteraneene originale:

- Consum mare de ulei de măsline extra-virgin;
- Utilizarea carbohidraților nerafinați, în porții direct proporționale cu activitatea fizică depusă;
- Consum ridicat de vegetale, fructe și legume;
- Trei sau patru ouă pe săptămână;
- Consum de pește, de trei ori pe săptămână, în special pește gras, oceanic, bogat în acizi grași omega 3;
- Consum de lapte și derivate din lapte, brânză și iaurt (brânza originală din dieta a fost brânza proaspătă de capră);
- Ca gustări, fructe cu coaja lemnoasa (nuci, alune, migdale și altele) pentru că sunt bogate în acizi grași omega 3, seleniu, vitamine (în special vitamina E și acid folic);
- Un păhar de vin pe zi, de preferință vin roșu, la mesele principale, iar ca alternativă vin alb sau bere;
- Consum moderat de carne și grăsimi saturate; ai grijă la grăsimile saturate (așa-zisele grăsimi „rele”, care cresc colesterolul) din unt, untură, margarină, ulei de palmier și altele: cât mai puține!

Dieta mediteraneană este cunoscută, în primul rând, pentru beneficiile sale asupra sănătății, de aceea, dacă vrei să scazi în greutate, trebuie să alegi alimente cu un număr mai mic de calorii sau invers, daca vrei să pui pe tine câteva kilograme.

Alimente recomandate în dieta mediteraneană

Dieta mediteraneană include în mod tradițional legume, fructe, paste și orez. De exemplu, grecii mănâncă foarte puțină carne roșie și, in medie, nouă porții pe zi de legume și fructe bogate în antioxidanți. Astfel, dieta mediteraneană a fost asociată cu un nivel scăzut al colesterolului „rău”( LDL - colesterol).

Fructe: mere, pere, portocale, mandarine, struguri, piersici, caise, căpșuni, zmeură, pepene și altele; limitează consumul de banane și struguri;

Legume: napi, morcov, salată verde, broccoli, spanac, varză, ardei gras, dovlecei, vinete, ceapă, roșii, cartofi;

Cereale (integrale): pâine, paste, orez, ovăz, porumb;

Nucile sunt o altă parte a unei alimentații mediteraneene sănătoase. Nucile, alunele și migdalele sunt bogate în grăsimi însă, ceea ce este important, sunt reduse în grăsimi saturate. De asemenea, sunt bogate în calorii, deci nu trebuie consumate în cantități mari, adică nu mai mult de o mână pe zi. Pentru a-și păstra substanțele nutritive, nu trebuie consumate prăjite sau prea sărate.

Boabele din regiunea mediteraneană sunt consumate de obicei sub formă de cereale integrale, pâinea fiind o parte importantă a dietei, însă, foarte important, este pâine integrală și se consumă fără margarină sau unt, care conțin grăsimi saturate;

Grăsimile sănătoase din dieta mediteraneană sunt uleiul de măsline extra-virgin (ca sursă primară de grăsime), uleiul de rapiță, nucile și peștele gras, bogat în acizi omega 3. Peștele recomandat este păstrăvul, tonul, heringul, macroul și somonul.

Carnea - de 1 - 3 ori pe săptămână se va consuma carne albă și carne de pește; evită carnea din conserve;

Mierea va fi folosită în loc de zahăr, într-o cantitate limitată însă, iar condimentele și ierburile aromatice (busuioc, oregano, usturoi verde etc.) vor fi preferate în locul sării.

Vinul - deși efectele alcoolului asupra sănătății, chiar și în cantități mici, au fost îndelung dezbătute, conform unor studii, consumul unui pahar de vin roșu pe zi (nu mai mult!) a fost asociat cu risc redus de boli de inimă. Vinul roșu are efect asemănător aspirinei, conține antioxidanți și reduce capacitatea sângelui de a forma cheaguri. Singura condiție: să fie consumat cu moderație - până la 150 ml pe zi pentru femei și până la 300 ml pe zi în cazul bărbaților care au până în 65 de ani.
Vinul roșu poate declanșa migrene la unele persoane și trebuie evitat inclusiv dacă suferiți de boli de inimă sau de ficat ori aveți cazuri de alcoolism în istoricul personal sau familial. Cereți sfatul medicului și, ca alternativă sănătoasă la vin, beți suc de struguri negri.

În plus, poți prepara diverse mâncăruri specifice bucătăriei mediteraneene și, cel mai important, activitatea fizică moderată, câte cel puțin 30 de minute în fiecare zi (plimbare, bicicletă, jogging, mers cu rolele etc.) este esențială pentru a maximiza beneficiile regimului alimentar.

Meniu pentru dieta mediteraneană

Mic dejun:
- fructe proaspete: ananas, căpșune, portocale, mere, pere, grapefruit (evită bananele și strugurii)
și
- fulgi de ovăz sau alte cereale integrale, cu lapte degresat (fără zahăr). Atenție la fulgii de cereale din comerț care conțin zahăr și alte adaosuri, precum fructe uscate, care trebuie evitate; în cereale poți pune puțin miez de nucă;
sau
- o felie de pâine integrală și două ouă fierte sau prăjite în puțin ulei de măsline;

Gustare (doar dacă ți-e foame) - morcov crud sau 1 - 2 mere;

Prânz:
- legume fierte (în afară de morcov, sfeclă roșie sau cartofi în exces), cu diverse condimente;
și
- pui la grătar sau piept de curcan la grătar sau prăjit în foarte puțin ulei de măsline;
sau
- pește înăbușit sau la grătar, cu salată de verdețuri, în care adaugi puțin ulei de măsline;

Cina:
- un pahar de iaurt sau lapte degresat;
- o porție de fructe.

Beneficiile dietei mediteraneene asupra sănătății

Dieta mediteraneana este cel mai bun mod de a preveni multe boli (boli pulmonare, astm, mai multe tipuri de alergii, Alzheimer, Parkinson, osteoporoza), hipertensiunea arterială, accidentele vascular cerebrale, infarctul miocardic si dezechilibre ale nivelurilor de colesterol și insulină. De asemenea, s-a constatat că în rândul persoanelor care au adoptat dieta mediteraneană ca stil de viață, incidenta mai multor tipuri de cancer (în special cancer de sân și de colon) este mai scăzută. Nu în ultimul rând, dieta mediteraneană crește durata de viață și îmbunătățește calitatea vieții.



Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000