Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Dealerii de nicotina au invins vointa colectiva

Dealerii de nicotina au invins vointa colectiva

cigarette smoking 11 Dealerii de nicotina au invins vointa colectiva
cigarette smoking 11
Legea antifumat a fost scoasa de pe agenda Parlamentului inainte de votul final. Sa reusesti blocarea unei legi atat de mult legata de spiritul de ordine si curatenie sociala asociat miscarii post-Colectiv, da masura puterii si hotararii lobby-ului producatorilor de tutun de a-si apara sursele de venit. Da masura usurintei unora dintre politicieni de a se vinde pentru treizeci de arginti. Da masura dificultatii bataliilor care vor urma. Dealerii de heroina trimit adesea minori sa plaseze droguri clientilor, pentru ca politia nu ii poate aresta. Dealerii de nicotina trimit fete tinere, recrutate si imbracate pe masura scopului, conduse in masini scumpe de baieti cu aspect de bodyguard, pentru ca sexul vinde si pentru ca nu te poti realmente supara pe ele – bietele studente fac si ele un ban cinstit, nu? In plus, femeile tinere sunt, conform studiilor, una dintre putinele categorii din populatia educata unde fumatul este in crestere. Dornice sa se afirme, sa ocupe un loc egal barbatilor, femeile tinere isi marcheaza nou cuceritul teritoriu social cu fum. O multitudine de brand-uri colorate in mov, roz, bleu si lila sunt disponibile pentru ele. Dealerii de heroina pot fi gasiti cel mai adesea in cartierele sarace (in Bucuresti, locurile fierbinti erau Ferentari, Rahova, Berceni), nu pentru ca lumea ar avea mai multi bani acolo, ci pentru ca procentul de violenta, suferinta si trauma este mai mare printre cei saraci si heroina este, pana la urma, unul dintre cele mai puternice analgezice. Dealerii de nicotina se inghesuie si ei in periferiile societatii. Un studiu recent arata ca, in America cel putin, cea mai mare concentratie de reclama la produsele din tutun este de gasit in cartierele sarace si cele locuite preponderent de minoritati. Cei saraci si putin educati reprezinta, se stie, populatia cel mai la risc pentru comportamentele toxice – obezitatea, sedentarismul, abuzul de alcool, fumatul. Dealerii de heroina isi cumpara impunitatea in fata legii. Dealerii de nicotina isi fac legea. Corporatia face sau, in acest caz, desface legislatia. Nu doar producatorii de tutun isi apara interesele in felul acesta. Intr-o lume in care o companie trebuie sa obtina profituri in crestere de la an la an, exista un singur model de business care poate sustine o astfel de dezvoltare: dependenta. Un consumator dependent este un consumator captiv si, o data instalata toleranta, un consumator care are nevoie de doze din ce in ce mai mari de „drog”. Astfel, modelele de telefoane si tablete se succed cu rapiditate, promotiile si super-ofertele sunt tot mai ispititoare, concentratiile de zahar si sare devin tot mai mari in alimente, ca si numarul pixelilor in ecranele tot mai ubicui. Armate de psihiatri, psihologi si neurologi folosesc cele mai avansate instrumente ale neurostiintelor pentru a ne sparge apararile, pentru a ne face sa cedam controlul, pentru a cumpara, pentru a viziona, pentru a da un like si un click, pentru a consuma tot mai mult. De aceea avem nevoie de interventia Statului, in responsabilitatea caruia se afla sanatatea publicului – ca sa putem avea o sansa in aceasta lupta inegala, nu pentru ca am fi slabi (desi nu suntem atat de puternici pe cat ne imaginam sau ne-ar placea sa credem despre noi ca suntem), ci pentru ca orice confruntare trebuie sa aiba niste reguli si sa tina cont de forta combatantilor. Se spune despre Vladimir Komarov, primul cosmonaut care a murit intr-o misiune spatiala, ca, anticipand prabusirea aparatului facut de mantuiala, la ordinele politicienilor si prin lasitatea inginerilor, a cerut ca inmormantarea sa sa fie facuta cu sicriul deschis si cei responsabili sa fie obligati sa participe. La fel, oficialii care si-au dat acordul pentru blocarea acestei legi ar trebui sa mearga in spitalele de pneumologie si in sectiile de ORL unde isi scuipa plamanii si isi oblojesc gaurile din laringe cei peste 50 000 de romani care mor anual din cauza fumatului. Si tot la fel, cei responsabili de dezastrul din Colectiv ar fi trebuit sa mearga sa inspire mirosul de carne arsa din spitalele orasului inainte de a clama ca sunt acoperiti de hartii. Nu o tigara a pornit incendiul din Colectiv, dar foarte multi oameni au vazut in legea care ar fi interzis fumatul in spatiile publice inchise un exemplu de cum se poate incepe construirea unui sistem de reguli si limite in Romania. Mai avem de asteptat. Si de luptat. In topul companiilor care opereaza in Romania, o companie producatoare de tutun este pe locul 7 din punct de vedere al cifrei de afaceri (deasupra Carrefour, Orange sau ArcellorMital, de exemplu) si pe locul 16 din punct de vedere al profitului (peste Automobile Dacia, care are de 20 de ori mai multi angajati) Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, fumatul este pe cale sa devina principala cauza de morbiditate si mortalitate din lume. Statisticile arata ca aproximativ 50% dintre fumatori mor din cauza unor afectiuni provocate de fumat. Societatea Romana de Pneumologie clasifica fumatul drept o boala si nicidecum un obicei, iar fumatorul este dependent atat psihic, cat si fizic de tutun. Tigarile sunt foarte eficiente in furnizarea nicotinei si pot da dependenta la fel de mare ca heroina sau cocaina. Fumul de tigara contine peste 4.000 de substante, majoritatea toxice, iar 40 dintre ele sunt cancerigene si sunt inhalate atat de fumator cat si de persoanele din jur. Indiferent de varsta si de starea de sanatate a fumatorului, dependenta de tigari poate avea urmari grave. Consumul de tutun ucide aproape 6 milioane de oameni in fiecare an, dintre care mai mult de 600.000 sunt nefumatori. Estimarea este ca pana in 2030 consumul de tutun va determina, direct sau indirect, mai mult de 8 milioane decese in fiecare an iar mai mult de 80% din aceste decese vor fi inregistrate in tarile slab dezvoltate. Agentia Nationala Antidrog (ANA) a mai anuntat ca se alatura Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) in marcarea Zilei Mondiale fara Tutun (31 mai), prin organizarea, la nivel national, de activitati de informare — sensibilizare — constientizare in mediul scolar sau in comunitate, activitati de petrecere a timpului liber si de formare de abilitati. In fiecare an, in data de 31 mai, Organizatia Mondiala a Sanatatii, prin institutiile nationale responsabile de monitorizarea si implementarea politicilor de reducere a consumului de tutun, marcheaza Ziua Mondiala Fara Tutun (WNTD), subliniind riscurile de sanatate asociate consumului de tutun si pledand pentru programe eficiente de reducere a consumului de tutun.

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000