Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
De ce ascund medicii romani infectiile intraspitalicesti

De ce ascund medicii romani infectiile intraspitalicesti

974x468 De ce ascund medicii romani infectiile intraspitalicesti
974x468
De ce ascund medicii romani infectiile intraspitalicesti si ce solutii exista pentru a preveni moartea pacientilor? Spitalele din Romania sufera din cauza infectiilor intraspitalicesti. Astfel de infectii exista in toate spitalele Europei. Si totusi de unde atata emotie si pulsiuni? Elementul care face diferenta este minciuna, scrie medicul Sorin Paveliu pe blogul sau de pe adevarul.ro. Spitalele din Romania sufera din cauza infectiilor intraspitalicesti. Astfel de infectii exista in toate spitalele Europei. Si totusi de unde atata emotie si pulsiuni? Elementul care face diferenta este MINCIUNA! Obisnuinta de a minti si de a lucra intr-un mediu in care se minte zilnic, in care dramele umane sunt privite fara reactie, ca fiind implacabile, desi unele sunt evitabile. O catastrofa, ca cea de la Colectiv, a facut ca intreaga societate sa isi arunce privirea asupra unor subiecte care pana acum pareau tabu. Despre infectiile nosocomiale s-a spus in presa si mediul online aproape tot. Am insa sentimentul ca teoretizarile, generalizarile, nu sunt de natura a da omului neobisnuit cu subiectul dimensiunea reala a problemei. De aceea voi asterne „pe hartie” propria mea versiune incercand sa evit ceea ce s-a spus deja. Unele cauze globale care contribuie la aparitia bacteriilor ucigase! - Omenirea, in totalitatea ei, pierde batalia cu bacteriile. Unele din cauze nu sunt specifice tarii noastre. Rezistenta bacteriana are cauze bine determinate, un rol important reprezentandu-l comportamentul iresponsabil al oamenilor, care iau antibiotice cand nu este cazul, iau antibiotice care nu au capacitatea de a opri infectia sau urmeaza tratamente incomplete, selectand tulpini din ce in ce mai rezistente. In spitale procesul de instalare a rezistentei bacteriene este mai accelerat din multiple cauze, asupra carora nu ma voi opri aici, iar contaminarile sau infectiile declarate cu Staphylococcus aureus, Enterococus, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp dau frisoane medicilor si uneori omoara pacientii! - In cele mai performante spitale europene se raporteaza o incidenta a infectiilor de 5-7%. Romania ascunde insa in mod constant fenomenul – raportand o incidenta de 0,22% pe an (in anul 2014). - La aceasta situatie de fapt s-a adaugat si o realitate mult mai greu controlabila de catre medici: industria farma este orientata catre profit, este o afacere cu accente etice, dar inainte de toate o afacere. Foarte repede producatorii au constat ca este nerentabil sa investesti in cercetare pentru descoperirea de noi antibiotice sau chemioterapice antibacteriene cand ai de-a face cu o populatie sinucigasa, care nu respecta nicio regula si care, prin abuz, omoara produsul in 2,3, 4 ani (a se intelege - selecteaza bacterii rezistente prin folosirea nejudicioasa a antibioticelor) impiedicand recuperarea investitiei. Asa se face ca astazi avem din ce in ce mai putine antibiotice noi, iar cele vechi sunt practic inutile fata de germenii care au devenit intre timp rezistenti! Unele aspecte specifice Romaniei privind infectiile cu germeni de spital - Chiar daca pare un sofism principala cauza a perpetuarii infectiilor nosocomiale este chiar negarea existentei lor! Atitudinea devenita cutumiara, de a nega infectiile intraspitalicesti, impiedica atat luarea masurilor adecvate cat si educarea personalului in sensul prevenirii acestora. Masuri banale de asepsie sunt uneori incalcate chiar de personalul de ingrijire, iar mutarea germenilor de la un pacient pe clanta de la usa salonului si de aici la alt pacient este asigurata inclusiv de vizitatori care au un acces aproape nerestrictionat la bolnavi. - Dincolo de toate argumentele, principala vina in privinta deceselor din spitale ca urmare a infectiilor nosocomiale revine Ministerul Sanatatii si Directiilor de sanatate publica. Lipsa interventiei autoritatilor in situatiile in care de ani de zile se stiu discrepantele flagrante dintre raportari si situatia reala este principala cauza a situatiei actuale. Autoritatile au abandonat pur si simplu lupta cu infectiile, informatii despre controalele efectuate si masurile adoptate fiind ca si inexistente si imposibil de obtinut de catre public sau mass-media! - Profilaxia cu antibiotice de rezerva. In disperarea de a evita esecuri terapeutice, acuze de malpractice sau sanctiuni administrative, multi dintre medici fac tratamente „profilactice” cu antibiotice de rezerva, inca de la internarea in spital, in speranta ca vor creste sansele pacientului de a se lupta cu o eventuala infectie intraspitaliceasca. Practica este nesustinuta stiintific, este daunatoare si pentru pacient si pentru spital. Influenta finantarii inadecvate asupra infectiilor nosocomiale - Pacientii care contracteaza o infectie nosocomiala in Romania au sanse de supravietuire mai mici decat cei din tari la care incidenta declarata a acestora este mult mai mare. Diferenta nu este data de inexistenta unor tratamente antibiotice (ele exista si in buna parte sunt identice), ci de restul ingrijirilor medicale – de la hranirea artificiala pana la personalul insuficient. - Infectiile cu Proteus, Pseudomonas, Acinetobacter, Klebsiella, Clostridium etc, le fac numai pacientii imobilizati la pat, batrani, nou-nascuti, imunodeprimati. Acesti pacienti nu au capacitatea de a-si deterja secretiile asa cum face un om normal. Secretiile din plaman se transforma repede in adevarate zone de cultura, locul de unde se va declansa starea viitoare de septicemie. „Imunitatea” personalul medical la infectiile respective este data tocmai de starea lor de activitate, de capacitatea de a tusi si expectora, de mobilizarea specifica omului tanar si sau sanatos. Sansele de supravietuire ale bolnavilor imobilizati cresc daca sunt ajutati sa simuleze activitatea specifica omului normal, prin mobilizarea la marginea patului, prin tapotajul facut de infirmiere (metoda adjuvanta pentru drenajul postural, ajutand la mobilizarea secretiilor din caile aeriene mici spre cele de calibru mai mare de unde sunt aspirate sau eliminate prin tuse). Fiecare pacient ar avea nevoie de cate doua infirmiere specializate si solide care sa mobilizeze fiecare pacient cel putin cate 30-40 de minute de 2-3 ori pe zi! Majoritatea spitalelor nu dispun de un numar adecvat de infirmiere, din ratiuni financiare sau administrative (posturi blocate). Un paleativ necesar il reprezinta paturile speciale, cu programe de mobilizare si schimbare a pozitiei corpului pacientului, un adjuvant scump si pe alocuri existent. - Situatia de insuficienta de personal impune ca apartinatorii sa asigure ei insisi veghea de noapte si ingrijirea, fara a avea o minima instructie privind problema infectiilor intraspitalicesti, devenind chiar ei vectori de transmitere a bacteriilor. - Normele specifice de lupta impotriva infectiilor nosocomiale impun si cel putin un epidemiolog in fiecare spital, insa numarul total al acestor medici pe tara este mai mic decat numarul minim de posturi care trebuie acoperite! - Ministerul Sanatatii, in loc de a se impune masuri stimulative, a impus din ce in ce mai multe sanctiuni, pedepse si indicatori de „performanta”. Medicii si managerii au fost fortati sa se teama de demiteri si de procese de malpraxis in conditiile in care, de fapt, ar trebui sa ceara imediat ajutorul autoritatilor. Infectiile intraspitalicesti nu sunt o problema a spitalului, ci sunt probleme de sanatate publica din cele mai pure! Raportarile in sine au impins catre minciuna, care a devenit regula. Orice infectie banala, vindecabila, cu un streptococ auriu survenita la personalul medical ar trebui raportata. Oare ar face cineva asa ceva? Evident nu, iar de aici pana a ascunde infectiile care omoara efectiv pacienti nu a mai fost decat un pas. - Subfinantarea a atins in trecut si aspecte mult mai triviale. Comisia de ancheta de la un spital bucurestean la care o vedeta a Operetei era sa-si gaseasca sfarsitul, a scos la iveala ca infirmierele nu aveau de luni de zile dezinfectantii necesari pentru a face curatenia specifica, manjind cu mopul culoarele pentru a da macar impresia de curatenie! - In incercarea de a ascunde infectiile intraspitalicesti – in unele spitale s-a instaurat practica „pierderii” buletinelor de analiza de microbiologie si a antibiogramelor, tratamentele efectuandu-se cu antibiotice pe baza informatiilor primite telefonic de la laborator! De ce raporteaza medicii romani atat de rar infectiile nosocomiale? - Principala cauza a absentei raportarii se gaseste in legislatie. In Romania, spre deosebire de alte tari, infectiile sunt considerate ceva anormal, culpabil, iar vina, atat administrativ cat si civil revine spitalului, adica managerului! Legea mai induce si solutia pentru acoperirea situatiei reale: „(2)Spitalul raspunde, in conditiile legii,.. pentru respectarea conditiilor de cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nosocomiale, precum si pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacientilor.” „Unitatile sanitare publice sau private, raspund civil, potrivit dreptului comun, pentru prejudiciile produse in activitatea...de tratament, in situatia in care acestea sunt consecinta: a) infectiilor nosocomiale, cu exceptia cazului cand se dovedeste o cauza externa ce nu a putut fi controlata de catre institutie;” Aceasta exceptie obliga medicii si intreaga unitate la ceea ce se numeste „medicina defensiva”, de acoperire, pacientii decedand de stop cardio-respirator, de accident cerebral etc, dar nu de septicemie, mor intotdeauna de pneumonie comunitara – adica de pneumonie dobandita inainte de internare! Aceasta practica nu a fost niciodata sanctionata de singura institutie care are menirea de a controla astfel de situatii – Ministerul Sanatatii, direct sau prin institutiile sale teritoriale descentralizate. In conditiile prezente, orice pacient sau apartinator al unui pacient care a suferit o infectie nosocomiala poate solicita despagubiri materiale spitalului! - Multe dintre problemele generate de infectiile intraspitalicesti depasesc puterea de interventie a medicilor din spital si a managerului acestuia. Autoritatile nu permit unui manager de spital sa ia masurile radicale atunci cand acestea se impun! Finantarea spitalelor se face pe caz rezolvat, iar inchiderea unei sectii pentru 1-2 sau mai multe luni lasa spitalul fara fondurile necesare platii salariilor sau a utilitatilor! Managerul are doar alternativa ascunderii adevarului si a incercarii de a rezolva problema pe plan local, prin mijloace care se dovedesc adesea insuficiente. - Terapia cu antibiotice are o istorie de aproximativ 70 de ani, iar problema infectiilor nosocomiale a capatat contur abia la inceputul anilor 60. Majoritatea spitalelor din Romania sunt concordante ca proiect cu standardele vremii cand au fost construite si inadecvate situatiei actuale. Intre timp batalia cu bacteriile a evoluat dramatic, standardele s-au schimbat, insa noi nu am mai construit spitale in Romania. In ultimii 5 ani s-au construit numeroase unitati private cu paturi insa ele furnizeaza doar aproximativ 3% din totalul ingrijirilor spitalicesti. Si totusi, ce este de facut? 1. In primul rand ministrul Sanatatii trebuie sa profite de nefasta ocazie a dramei tinerilor de la Colectiv, pentru a impune un fond de interventie centralizata pentru infectiile intraspitalicesti. Cand este declarat un focar de infectie nosocomiala – Ministerul Sanatatii trebuie sa preia finantarea sectiei respective atat pentru cheltuielile curente cat si pentru interventie. Tarifele stabilite tot de catre Ministerul Sanatatii nu includ si costurile pentru astfel de situatii!! 2. Unitatile care au in prezent aviz de functionare temporar, sub rezerva remedierii deficientelor, trebuie sa fie inchise pana la conformare, intr-un mod similar opririi activitatii in cladirile expuse unui risc seismic mare. 3. Legislatia trebuie schimbata in sensul prevederii de stimulente pentru persoanele care semnaleaza infectiile intraspitalicesti precum medici de laborator, medicii curanti, medici rezidenti, asistente, sefi de sectie, manageri de spital sau chiar pacienti. Nu este vorba de un indemn la delatiune, ci o evitare a complicitatii la omucidere din culpa sau in cunostiinta de cauza. Dupa ce aceasta modificare se va fi efectuat, sanctiunile pentru ascunderea unor asemenea evenimente trebuie sa fie de natura penala, nu administrativa sau civila! 4. Microbiologii din spitale trebuie sa aiba obligatia raportarii centralizate imediate, directe, online, a buletinelor de analiza in cazul identificarii de bacterii care pot da infectii nosocomiale! 5. Protocoalele de tratament pentru infectiile intraspitalicesti din Romania ar trebui, fie si temporar, adaptate. Este opinia mea ca aceasta batalie, dupa declansare, trebuie dusa in spitalele de boli infectioase, in sectii special reamenajate cu aceasta destinatie, care in mod obligatoriu trebuie sa dispuna de linii de garda cu medici reanimatori! Costurile pentru astfel de sectii nu trebuie ascunse printre cheltuielile altor sectii sau programe, ci facute la vedere, avand un control direct din partea finantatorului – Ministerul Sanatatii! 6. Responsabilitatile Consiliilor judetene trebuie delimitate in mod transant. Renovarea, modificarile de structura, refacerea utilitatilor sanitare etc, trebuie sa fie in sarcina acestora prin lege in cazul spitalelor din proprietatea lor iar acest lucru trebuie sa fie mediatizat. In absenta responsabilitatii financiare implicarea lor va fi una minima iar rolul de proprietar si administrator se va limita la numirea directorului. In cazul in care consiliul judetean va fi fost sesizat de o persoana asupra existentei unei infectii si nu va fi luat de urgenta masurile care ii revin in calitate de proprietar si administrator, intrega raspundere materiala ar trebui sa-i revina in cazul in care pacientul se va adresa justitiei pentru rele tratamente, respectiv pentru acele infectii care putea fi prevenite sau care au fost trecute sub tacere prin neraportare. 7. Spitalelor trebuie sa li se impuna transparenta totala. Normativele de personal si respectarea acestora, infectiile intraspitalicesti inregistrate in trecut sau in prezent trebuie sa fie printre informatiile disponibile pentru beneficiarii spitalelor. Transparenta totala a dus la o reducere semnificativa a infectiilor intraspitalicesti acolo unde ea s-a aplicat (in special in SUA). 8. Rolul de control al Ministerului Sanatatii prin Directiile sanitare trebuie reinstaurat iar raspunderea pentru falsa raportare, pentru ascunderea realitatii constatate sau prin absenta efectuarii controlului trebuie sa atraga raspunderea materiala a functionarilor care au responsabilitati in aceasta privinta. 9. Acolo unde interventia in focar esueaza in mod repetat, Ministerul Sanatatii impreuna cu autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere in mod concret construirea unui alt spital sau sectii! 10. Rolul asociatiilor de pacienti in supravegherea raportarii corecte a infectiilor nosocomiale poate fi crescut, implicarea acestora contribuind la gasirea sprijinului politic necesar pentru finantarea acestei lupte. Nu exista niciun fel de argument care sa impiedice Ministrul Sanatatii sa adopte toate aceste solutii inca de maine. Daca nu are oameni capabili sa-i redacteze proiectele poate face un apel la societatea civila. Important este sa vrea sa faca schimbarea si s-o faca acum, cand societatea o sprijina!

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000