Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Primaria Buzau, locul 4 pe tara la prejudicierea bugetului local

Primaria Buzau, locul 4 pe tara la prejudicierea bugetului local

Constantin Toma

 Primaria Buzau, locul 4 pe tara la prejudicierea bugetului local
Curtea de Conturi a sesizat organele de urmărire penală. Primăria Buzău, locul patru pe țară la prejudicierea bugetului local

Auditul efectuat de Curtea de Conturi asupra conturilor de execuție a bugetelor uni­tăților administrativ-teritoriale a scos la iveală prejudicii totale de 838,46 mili­oane lei, motiv pentru care Curtea a sesizat organele de urmărire penală în 99 de cazuri. Cele mai mari prejudicii au fost constatate în municipiul București - 287 mili­oane lei, din care 8,2 provenind din achiziții publice -, Satu Mare - 49,45 milioane lei, Cluj - 45,8 milioane lei, Buzău și Bacău - câte 38 milioane lei și Timiș și Constanța - câte 32 milioane lei. Prejudicii de peste zece milioane lei au fost constatate și în Mureș - 20,9 milioane lei, Prahova - 19 mili­oane lei, Brașov - 19 milioane lei, Bihor - 17, Tulcea - 16,7 milioane lei, Caraș-Severin - 16,4 milioane lei, Neamț - 14 mi­li­oane lei, Teleorman - 12,5    milioane lei, Suceava - 11,3    mili­oane lei și Ilfov - 10 mili­oane lei.

„Pe parcursul anului 2016, au fost sesizate organele de urmărire penală în 99 de cazuri, urmare a consemnării în rapoartele de audit a unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încăl­­carea legii penale; fapte de nerecuperare a prejudiciului, ca urmare a nedispunerii și neur­măririi de către condu­cerea entităților a măsurilor dispuse de camerele de conturi“, se arată în raportul Curții de Conturi. În cele 99 de sesizări, faptele se referă, în principal, la nerespectarea dispozițiilor legale din domeniul contabilității, finanțelor publice locale, fiscal și al achizițiilor publice, cum ar fi „însușirea necuvenită a unor su­me de bani, urmare nede­punerii în contul deschis la Trezorerie a tuturor sumelor reprezentând venituri ale bu­getului local, datorată exer­citării necorespunzătoare a atribuțiilor de casier de către persoanele desemnate cu încasarea veniturilor și pe fondul lipsei exercitării oricăror forme de control asupra activității acestora“.

Alte nereguli se referă la întocmirea cu bună-știință de documente nereale și însușirea de bani/plata unor sume în folos personal din casieria instituției;  angajarea de cheltuieli peste limita creditelor bugetare aprobate, fără pre­vederi bugetare și surse de finanțare necesare plății acestora în același exercițiu bu­getar;  efectuarea de cheltuieli bugetare fără existența documentelor justificative în­­tocmite conform legii care să confirme exactitatea lucrărilor contractate și să ateste exactitatea și realitatea sumelor achitate;  plăți pentru lucrări supraevaluate ca urmare a utilizării de prețuri mai mari decât cele din ofertă sau majorarea nejustificată, începând chiar cu ziua încheierii acordului-cadru, a valorii acestuia și efectuarea de plăți nejustificate, prin acceptarea la decontare a unor servicii de dezinsecție, dezinfecție, larvicidare și tratamente fitosanitare prin încălcarea prevederilor contractuale;  includerea în situa­țiile de lucrări și decontarea unor cantități de lucrări neefectuate la obiectivele de investiții sau care nu se regăsesc faptic pe teren.

„Se poate constata că faptele pentru care s-a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală denotă o gestionare păguboasă, uneori frauduloasă a fondurilor publi­ce, aspecte ce au condus la situația producerii unor preju­dicii semnificative pentru entitățile respective“, notează Curtea de Conturi în raport. În baza prevederilor art. 64 din Legea nr. 94/1992 republicată, au fost sesizate organele de urmărire penală în 17 cazuri pentru fapta de nerecuperare a prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și neurmăririi de către conducerea entităților a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi și fără ca entitățile să aducă argumente temeinice în sprijinul omisiunii de în­deplinire a măsurilor din decizie și de recuperare a prejudiciilor. Mai mult decât atât, au existat și situații în care nu au fost întreprinse demersuri pentru recuperarea prejudiciilor, deși instanțele jude­cătorești au respins definitiv și/sau irevocabil cererile entității de anulare a măsurilor dispuse prin deciziile Curții sau a soluțiilor pronunțate prin încheierile emise de comisiile de soluționare a contestațiilor.




Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000