Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Meseria de a nu-ti pupa in fund seful sau mogulul

Meseria de a nu-ti pupa in fund seful sau mogulul

In 15 ani de meserie, am intalnit mai multe categorii de jurnalisti. Jurnalistii de teren, jurnalistii habarnisti si pseudojurnalistii. Cheia in toata aceasta departajare o reprezinta respectarea meseriei si constiintei. Pot sa spun, fara pic de ezitare, ca jurnalistii de teren sunt cea mai cinstita si onesta parte a presei. Sunt oameni alergati prin zeci de locatii- uneori zilnic, haituiti, injurati de politicieni, infractori si nu numai, uneori batuti, scuipati, agresati, dar sunt oameni cu o precizie a informatiei si o viteza de lucru naucitoare. Nu e usor sa faci teren si sa fii primul la concurenta care exista astazi in televiziunile de stiri, nu e usor nici sa stai zeci de ore intr-o locatie, nu e usor sa bati tara in lung si-n lat, nu e usor sa transmiti din bai de multime sau din fata unor institutii din care este foarte greu sa afli informatii certe, nu e usor sa lucrezi cu sursele. Dar ei o fac. Ei stiu destul de multi care fac asta din pasiune, din respect pentru ei si pentru meseria pe care si-au ales-o. De multe ori insa tot ei sunt cei ridiculizati sau efectiv nebagati in seama de ceilalti. Sunt niste prosti, niste "fatuci" sau "baietasi" ce ar trebui sa citeasca doar comunicate de presa, spunea acum cativa ani un analist politic al vremurilor noastre. Eu nu am uitat.Oamenii acestia insa, de multe ori obositi de evenimentele pe care nu si le aleg, dar care se intampla, de multe ori specializati pe domeniile lor, pot da lectii de analiza - de departe mult mai pertinente, echilibrate si competente decat orice analist politic pe care-l vedeti la televizor. Pentru ca ei, de cele mai multe ori, lucreaza cu informatia, se lupta cu timpul, cu viata in toate formele ei, nu cu interesul pentru politrucul x sau y. Intotdeauna acesti oameni, cat timp voi practica meseria asta, vor avea parte de tot respectul meu. Ei sunt tot ceea ce ea are mai frumos. Mai exista si a doua categorie. A habarnistilor, i-am numit eu. Jurnalistii ce nu stiu, nu cunosc, nu-i intereseaza. Cei care lucreaza ca la aprozar, cu program fix gen fabrica. In general, ei nu au intrebari, dileme, nedumeriri, nu citesc, nu se documenteaza, au alte preocupari mai bune in viata decat aceasta meserie. Pe ei nu poti insa sa-i comdamni. Poti sa constati, cu regret, doar ca si-au gresit menirea in viata. Ei cam atat. Cea mai periculoasa categorie e insa ultima - a pseudojurnalistilor. Pentru ca ei fac de ras si murdaresc toata aceasta breasla. De obicei, ei se prezinta ca analisti, comentatori sau, uneori, chiar moderatori. Ei daca ar putea, uneori, s-ar lipi de scaunele tuturor studiourilor de televiziune de dimineata pana seara.Unii, pe baza analizelor prin care-l spala pe politicianul x sau y, castiga contracte importante, altii, tot gratie analizelor, si-au facut averi uriase, cativa sunt spagari de profesie, altii santajisti de meserie, unii isi ofera gratis serviciile doar ca sa fie bagati in seama.In presa de astazi, pseudojurnalisti fara o ora de teren se implica sau sustin privatizari in numele unor oameni de afaceri, altii traiesc de pe urma politicienilor sau afaceristilor, altii - extrem de periculosi- sustin mereu si mereu retorica infractorilor ce le sunt prieteni, cativa dintre ei sunt chiar parte a unor grupari infractionale. Unii au ales sa faca politica din randurile presei, altii s-au mutat pana la urma cu arme si bagaje in politica, unii s-au intors din politica si dau lectii penibile, multi, prea multi sunt trompete pe state de plata, altii, in mod halucinant, au trecut efectiv de la prostitutia de lux, de nivel inalt sau de bordura, la analiza de tot rasul. Mie, de oamenii acestia, imi este pur si simplu scarba. Cine are nevoie de ei, cine ii plateste, sunt toti fix la nivelul lor. Un jurnalist strain, uluit de ce se intampla in Romania, ma intreba acum cateva luni de ce nu plec din Romania, de ce nu inchid pur si simplu usa si gata. I-am spus ca pur si simplu nu pot, desi am avut ocazia. Iar atat timp voi practica meseria asta, am datoria sa respect adevarul si propria-mi constiinta. Omul, putin descumpanit, mi-a urat succes.

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000