Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Cine este Ioan Nastea, ciocoiul adus de Preda sa candideze la Buzau? Miliardele pentru diguri, spalate de Dunare

Cine este Ioan Nastea, ciocoiul adus de Preda sa candideze la Buzau? Miliardele pentru diguri, spalate de Dunare

36794 85367_2 Cine este Ioan Nastea, ciocoiul adus de Preda sa candideze la Buzau? Miliardele pentru diguri, spalate de Dunare
36794 85367_2
Desi a “inghitit” 4, 7 de milioane de euro, o parte din lucrarea de consolidare a digului de pe bratul Borcea, in zona Bentu, sta sa cada. Din digul ce ar fi trebuit sa aiba 20 de metri latime, doar jumatate de metru a mai rezistat. Restul a fost luat de ape in doar cateva luni. Paradoxal, exact in portiunea aceasta s-au efectuat, cel putin pe hartie, cele mai multe si mai scumpe lucrari de consolidare. Raspunsul pentru aceasta situatie sta in modul in care au fost atribuite contractele. Prin incredintare directa, pe sume mari, ocolind prevederile legale. Atribuiri directe, lucrari de mantuiala Dupa inundatiile din 2005, in calitate de administrator al digului, ANIF a decis ca se impune demararea unor lucrari urgente de refacere. Conform Legii 138/2004, ANIF (condusa de pedelistul Ioan Nastea) era obligata sa ofere executia tuturor contractelor Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare (SNIF) – societate detinuta de statul roman. Doar daca SNIF refuza lucrarea, ANIF avea posibilitatea de a o scoate la licitatie. Initial, s-a respectat aceasta procedura. SNIF Ialomita a fost chemata sa execute lucrarea de pe bratul Borcea in zona Bentu, fapt acceptat. Minunea nu a durat mult. Insistand pe caracterul urgent al lucrarii, ANIF a lasat SNIF in off-side si a incredintat lucrarea firmei “Argos” SA Cernavoda, societate agreata si de guvernarea 2000-2004. Brusc, a aparut si o asa-zisa nota prin care sefii SNIF Ialomita refuzau lucrarea. Documentul este insa suspect. El este datat cu aceeasi zi in care se accepta lucrarea. Asadar, ar insemna ca SNIF Ialomita a dat in decurs de opt ore doua decizii contradictorii: un accept si un refuz. In plus, se mai constata neconcordante si la numerele de inregistrare a celor doua documente. Oricum, chiar si asa, refacerea digului trebuia macar scoasa la licitatie. Nu s-a intamplat acest lucru. ANIF si-a mentinut hotararea si a oferit trei miliarde lei, prin incredintare directa, firmei “Argos”. A fost numai inceputul unui contract care, la final, a valorat 27 de miliarde de lei. Apele au venit crescute iar in toamna, oferind prilejul unor noi afaceri. Alte miliarde pentru carpeli In decembrie 2005, constatand ca reparatia de la Bentu a fost luata de ape, sefii ANIF au speculat momentul. Au mai oferit societatii “Argos” alte cinci miliarde de lei. Pentru a da o aparenta legalitate acestui nou transfer de fonduri, ANIF a oferit urmatorul argument: nu este o noua lucrare, ci o suplimentare de fonduri. Cu noile miliarde in buzunar, “Argos” s-a apucat iarasi de treaba. Sa mai carpeasca digul pe ici, pe colo. Cu noile lucrari se spera ca nu vor fi probleme. Ei bine, nu a fost asa. Inventivitatea romaneasca a functionat din nou. Prin implicarea directorului ANIF, Ioan Nastea, firma “Argos” a fost finantata pentru a treia oara. Din prea multa grija pentru digurile patriei, Nastea a promovat in martie 2006, cu sprijinul fostului ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, Hotararea de Guvern 360/2006, prin care s-a suplimentat bugetul ANIF cu suma de 100 miliarde lei. Evident, pentru reparatiile digurilor. Conform Legii 138/2004, SNIF ar fi trebuit sa primeasca de la ANIF comanda de a repara toti cei 750 de metri liniari de dig afectati la Bentu, inclusiv partea la care lucrase “Argos”. Din cei 750 de metri de dig ce trebuiau reparati, SNIF a primit 500. Restul de 250 au fost lasati tot in grija “Argos”, pe motiv ca societatea deja avea amplasata acolo o macara plutitoare, semn ca nu este vorba decat de continuarea lucrarilor. Scandalos este modul cum au fost platite cele doua lucrari. SNIF, pentru 500 de metri de dig, a primit de la ANIF 21 miliarde lei. Iar “Argos”, pentru numai 250 de metri, a luat 19,4 miliarde. Asadar, per total, “Argos” SA a fost finantata cu suma de 27,4 miliarde lei, adica peste un milion de dolari. Tarasenia nu se opreste aici. Dupa ce a intervenit de trei ori si a consumat milionul de dolari, reparatia firmei “Argos” a fost luata de ape. Asta cu toate ca, potrivit raportarilor, societatea ar fi descarcat nu mai putin de noua (!!!) barje cu piatra de munte pentru a intari o portiune de 100 de metri de dig. Ba, mai mult, pe langa miile de tone de piatra s-ar fi adus si cateva sute de stabilopozi pe care Dunarea, oricat de mare ar fi, nu ii poate clinti nicicum. Si totusi minunea s-a produs. Digul s-a sfaramat, a venit apa si l-a luat In prezent, din lucrarile executate in 2005 si 2006 de “Argos” SA nu a mai ramas nimic. Nici macar stabilopozii, a cate cinci tone fiecare, nu se mai zaresc. Daca nivelul Dunarii ar creste din nou, Balta Ialomitei ar fi sub ape. Iar consecintele nu ar fi dintre cele mai fericite. In afara de cele 30.000 de hectare de teren agricol, s-ar mai inunda Autostrada A2, statiile ce pompeaza petrolul din terminalele Constanta catre rafinariile de la Ploiesti, iar terasamentul caii ferate Bucuresti-Constanta ar fi luat de ape. In mod ciudat, desi “Argos” SA ar trebui sa intervina in baza garantiei de 12 luni ce se ofera la toate lucrarile si sa remedieze dezastrul, acest lucru nu s-a intamplat. Mai rau ca in balada Mesterului Manole, acum a fost chemata o alta firma sa repare digul de la Bentu. Pentru alte patru miliarde lei, oferite tot prin incredintare directa, societatea “Eldaga” SA Slobozia incearca sa astupe gaurile care au inghitit deja 27,4 miliarde lei. 500 de miliarde lei oferite prin cerere de oferta Marele tun dat de baronul pedelist Ioan Nastea a fost unul de 500 miliarde lei. Seful ANIF nu s-a mai incurcat in contracte marunte, de zeci de miliarde, si a decis sa ofere la finalul anului 2006 toate lucrarile de inchidere a digurilor de la Dunare unei singure firme: “Hidroconstructia” SA. Pentru a face posibil acest lucru, s-a recurs la o suma de artificii ce intra in contradictie cu legislatia existenta. Despre aceasta afacere a avut stiinta si fostul ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur. In primul rand, desi ANIF era si este obligata sa ofere toate lucrarile de intretinere a digurilor catre SNIF, acest lucru a fost evitat. Chiar daca este evident ca “Hidroconstructia” va repara si va consolida digurile deja existente, Nastea sustine un lucru socant: cele 500 de miliarde se vor folosi pentru noi investitii. Cum banii acestia au venit de la Guvern, prin Ministerul Agriculturii, fostul ministru de resort, Gheorghe Flutur, putea sa stopeze situatia, dar nu a facut-o. A acceptat, contra unei spagi, ca suma de 500 miliarde lei sa fie prinsa in bugetul ministerului, la capitolul “investitii ale agentilor economici cu capital de stat”. Argumentul este scandalos deoarece “noile investitii” nu sunt altceva decat digurile facute fie inainte, fie in timpul regimului comunist. Numai ca acest artificiu i-a permis lui Nastea sa evite Legea 138/2004. Nefiind lucrari de reparatii sau intretinere, ci investitii, el nu a mai fost obligat sa ofere lucrarea catre SNIF. Chiar si asa, avand in vedere prevederile OUG 34/2006 ce reglementeaza achizitiile publice, Nastea era obligat sa organizeze licitatie. Nu a facut nici acest lucru. El a recurs la cererea de oferta, o procedura de achizitii mult simplificata si lipsita de transparenta. Castigatoare a celor 500 de miliarde, societatea “Hidroconstructia” SA a facut ceea ce face de obicei orice constructor care se respecta: a cautat sa inchirieze utilaje de la SNIF. Seful ANIF, cercetat penal Desi este lider PDL, facand parte din Biroul Permanent al democratilor, Nastea trebuie sa-si rezolve problemele pe care le are cu autoritatile. Contractele date pe spranceana i-au adus sefului ANIF doua dosare penale: unul la IGPR, altul la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4. Ofiterii de la Directia de Investigare a Fraudelor Bucuresti s-au sesizat din oficiu, la finalul anului trecut, de modul in care ANIF ofera contracte si au trimis materialul de cercetare penala procurorilor de la sectorul 4. Iar acestia, potrivit adresei nr. 3/VIII-3/2007, ne-au confirmat faptul ca “dosarul nr. 9164/P/2006 are ca obiect sesizarea din oficiu a lucratorilor de politie din cadrul IGP – Directia de Investigare a Fraudelor Bucuresti, cu privire la faptul ca Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare (ANIF), in perioada 2005-2006, ar fi incredintat lucrari de reparatii si de intretinere de diguri unor societati comerciale fara a fi respectate prevederile legale aplicabile”. Ioan Nastea: ”ARGOS SA era singura firma acreditata ” Rugat sa ne explice de ce ARGOS SA a beneficiat de incredintarea directa a lucrarii de la Bentu, de ce digul s-a spart tocmai acolo si care au fost motivele pentru care “Hidroconstructia” SA a preluat contractul de 500 de miliarde, directorul ANIF, Ioan Nastea, a prezentat propria varianta. In ce priveste cazul ARGOS-Bentu, Nastea sustine ca aceasta firma era singura care putea atunci, in 2005-2006, sa intareasca digul. Cat despre dosarele in care el este cercetat, Nastea spune ca acestea au fost create la reclamatiile SNIF. Adica, s-a ajuns la situatia in care firmele de stat se cearta intre ele pe banii publici. “Daca ati fost acolo, ati vazut ce fenomen este. Este o zona care a fost propusa intr-un proiect cu Banca Mondiala, dar care a intarziat. Acolo este o eroziune puternica. Este curentul din curba de la Bentu, foarte puternic. Acolo trebuie intervenit cu niste solutii foarte solide, ca sa putem stavili inaintarea albiei Dunarii in uscat. Firma ARGOS este singura firma acreditata de Ministerul Agriculturii care a putut sa aiba echipamente de interventie in imbunatatiri funciare si care a trebuit sa lucreze de pe apa. La vremea respectiva, nivelele Dunarii erau foarte mari, avem dovezi, avem fotografii, s-a grabit sa intervina. S-a cerut SNIF-ului, SNIF-ul a dat negatie, ca nu poate, ca nu are dotarile necesare. Si, ca urmare, s-a folosit aceasta firma, care era singura acreditata de Ministerul Agriculturii pe imbunatatiri funciare si care avea echipamente proprii ce-i permiteau sa lucreze de pe apa. S-a intervenit in momente critice, cand apa era foarte sus si nu se putea interveni de pe uscat cu altceva. Stiti ca lucrarea a fost facuta in perioada 2005-2005, cand nivelele erau foarte mari”, a declarat Nastea. La intrebarea: “De ce nu vine acum firma ARGOS sa-si repare lucrarea in baza garantiei de buna executie?”, Nastea s-a eschivat. In schimb, a aratat cu degetul in directia SNIF. Culmea, insa, desi zona din dig reparata de SNIF rezista si acum, Ioan Nastea spune ca solutia tehnica nu a fost buna. “Probabil ca dvs. stiti de la SNIF subiectul, care v-a aratat si lucrarea lor, care este o solutie gresita. A fost facuta de un proiectant, care, in timp ce era angajat la SNIF, a primit lucrarea de proiectare prin firma lui. Nu are avizul nostru. A fost o lucrare care a fost facuta asa, in forta de catre SNIF”.

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000