Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
DNA, pe firul altei tranzactii dubioase cu paduri din judetul Buzau

DNA, pe firul altei tranzactii dubioase cu paduri din judetul Buzau

retrocedari paduri buzau

 DNA, pe firul altei tranzactii dubioase cu paduri din judetul Buzau
DNA, pe firul altei tranzactii dubioase cu păduri de la Gura Teghii detinute acum de suedezii de la IKEA

Un dosar care instrumentează retrocedarea cu cântec a altor păduri de la Gura Teghii, scoase din proprietatea publică într-un mod dubios si apoi tranzactionate unor personaje controversate este gata să izbucnească.

Intermediarii locali care au facilitat vânzarea pădurilor Buzăului către Harvard ar fi investigati de procurori pentru mai multe infractiuni: înselăciune, coruptie, activităti de criminalitate organizată si spălare de bani.

Oamenii legii s-au sesizat si au început urmărirea penală asupra faptei în cazul unor suprafete de teren forestier care, în urmă cu câtiva ani, ar fi intrat în posesia Harvard prin intermediul firmei Scolopax. Aceste retrocedări se leagă de numele unuia dintre inculpatii din mega-afacerea cu cele peste 5.000 de hectare de pădure de pe raza aceleiasi comune, din cauza căreia doi fosti prefecti de Buzău sunt judecati pentru fapte de coruptie.

Este vorba despre Alexandru Lefter, fostul sef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vânătoare (ITRSV) Focsani, care s-ar fi aflat si în spatele retrocedării a peste 200 de hectare de pădure de la Gura Teghii asa-zisului moste­nitor al Elenei Clăbescu, Nicolae Clăbescu, vândute rapid, după emiterea titlului de proprietate, firmei Scolopax, al cărei reprezentant, care intermedia pentru Harvard cumpărarea de păduri în România, Dragos Lipan, a fost condamnat anul trecut la trei ani de închisoare cu suspendare.

Cumpărătorul initial al celor 226 de hectare de teren forestier, tranzactie care face obiectul unui alt dosar investigat de procurorii anticoruptie, a fost un grup celebru de procuratori din Focsani: Nicusor Cosor, Ion Alexe, fost consilier judetean din Vrancea, Nelu Scânteianu, mandatar al sotiei sale Gilda Sanda Scânteianu, Iosif Ion Iulian, în numele sotiei sale Alina Iosif, sora fostului sef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vânătoare Vrancea, Alexandru Lefter, si, respectiv, Ionel Gutan, proprietarul restaurantului ,,Enigma“ din Focsani, locatie care a împrumutat, de altfel, numele grupării. Acestia au plătit pentru pădure 791.000 lei. Însă, a doua zi după parafarea con­tractului de vânzare-cumpă­rare, grupul ,,Enigma“ a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un pret de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei, obtinând un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi.

Pretul, umflat de patru ori

În octombrie 2007, alte 280 de hectare primite de Clăbescu si-au schimbat proprietarul. De tranzactie s-a ocupat Gilda Sanda Scânteianu, membră a grupului, care, pe baza unei procuri de la Clăbescu, a vândut pădurea către alti membrii „Enigma“, în schimbul a 560 de mii de lei. Cinci zile mai tîrziu, pădurea a fost vândută firmei Scolopax tot la un pret de patru ori mai mare: 2.251.200 lei.

Un al treilea contract a fost încheiat de Gilda Sanda Scânteianu direct cu Scolopax, pentru alte 90 de hectare, retrocedate în plus lui Clăbescu. Femeia a obtinut o pro­cură de la Clăbescu, parafată la notariatul deputatului PSD de Vran­cea Ciprian Nica. De altfel, la acest notariat au fost semnate toa­te contractele din această afacere.

Rădăcinile tranzactiei ajung până în anul 2006, când Nicolae Clăbescu a depus mai multe cereri, la mai multe primării din judet, pentru a primi mai multe păduri. Înainte de 1948, pădurile s-au aflat în posesia bunicii sale, Elena Clăbescu. Potrivit documentelor din arhivă, mostenitorilor Elenei Clăbescu le-ar fi revenit doar o suprafată de 225 de hectare, pe raza localitătilor Lopătari si Gura Teghii. Nicolae Clăbescu a depus initial o cerere la comisia locală Gura Teghii, de unde a si primit rapid 226 de hectare. Acelasi Clăbescu a mai revendicat 90 de hectare de la aceeasi primărie. Comisia judeteană Buzău a validat si această a doua cerere.

La momentul respectiv, re­pre­zentantii primăriei din localitatea Gura Teghii au întocmit un refe­rat prin care l-au sesizat pe primar că restituirea s-a făcut ilegal, deoarece cererile erau însotite de aceleasi documente, pentru suprafete diferite, iar pădurea se afla împrăs­tiată pe raza mai multor comune. Ceea ce, în opinia unor functionari din primărie, a depăsit competentele comisiei. Referatul nu a fost luat în seamă, iar mostenitorii au fost pusi în posesie. Nicolae Clăbescu a depus o altă cerere în localitatea Lopătari, prin care a solicitat încă peste 300 de hectare de pă­dure. Si aici a depus aceleasi docu­mente precum cele de la Gura Teghii, însă de data asta primăria Lopătari i-a respins cererea. Clăbescu a făcut plângere la Ju­decătoria Buzău si a câstigat, irevocabil, cele 300 de hectare, pe raza comunei Lopătari. În total, mostenitorul s-a ales cu 615 hectare de pădure, desi avea dreptul la nici jumătate.

Anul trecut, pădurile tranzactionate prin Scolopax au ajuns în posesia Grupului suedez IKEA, prin intermediul fondului de investitii Greengold. Surse auto­rizate sustin că pădurile au fost preluate initial de firma Greengold Value Forest, parte a fondului de investitii suedez, apoi trecute în proprietatea  I.R.I.  FOREST  ASSETS SRL, IRI fiind acronimul de la IKEA Resource Indepen­dence.

Suprafetele în plus au fost luate din pădurile statului, administrate de Romsilva. Directia Silvică Buzău, în tandem cu actualul primar al comunei Gura Teghii, cer acum, în instantă, anularea dreptului de proprietate, după ce acesta din urmă a reusit să obtină rejudecarea cauzei. Procesul, care a debutat în 2014 la Judecătoria Pătârlagele, are săptămâna viitoare un nou termen. Însă cer­ce­tarea judecătorească se derulează greoi, mai ales după decesul lui Nicolae Clăbescu. Mostenitorul acestuia, Radu Eduard Clăbescu, este cel care trebuie să răspundă acum în fata instantei pentru mo­dul în care au fost obtinute pădurile respective. În dosarul cauzei apar, ca pârâti, toate pesonajele mai sus mentionate ca făcând parte din asa -zisul grup Enigma: Nicusor Cosor, Mariana Cosor, Ion Alexe, Nelu Scânteianu, Gilda Scânteianu, Ionel Gutan, Silica Gutan, Alina Elena Iosif - sora fostului sef ITRSV Focsani Alexandru Lefter - judecat în dosarul „lotului Beganu“ -, sotul acesteia, Ion Iulian Iosif, dar si Scolopax. De asemenea, a fost chemată în instantă Comisia Judeteană Buzău pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor. Interese în proces mai au si Comisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Gura Teghii, R.N.P. Romsilva - prin Directia Silvică Buzău, Administratia Judeteană a Finantelor Publice Buzău, dar si o persoană fizică. Parte în proces este si actualul detinător al pă­du­rilor obtinute de Scolopax - IKEA - prin S.C. I.R.I. FOREST ASSETS SRL (FOSTĂ S.C. GREENGOLD VALUE FORESTS S.R.L. - GGVF), dar si S.C. GREENGOLD FUTURE TREES S.R.L.

Potrivit jurnalistilor de la riseproject.ro, IKEA ar detine în judetul Buzău 2479 ha de pădure.

Profit pentru paznicul statului

Relatiile Scolopax cu gruparea din Focsani sunt mult mai importante decât cele trei contracte. Compania Scolopax a cumpărat mii de hectare de pădure de la membrii grupării, în mai multe judete, potrivit documentelor de vânzare-cumpărare obtinute de RISE Project.

De exemplu, în 2006, membrii grupării – Nicusor Cosor, Ion Alexe, Nelu Scînteianu, Alexandru Lefter, Ionel Gutan – au transfe­rat 724,24 ha de pădure din Vrancea către Scolopax pentru suma de 8.741.577 lei.

Lefter ar fi încasat astfel 839.191 lei, potrivit contractului. El era chiar seful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic Vrancea (ITRSV), cel care trebuia să urmărească tăierile ilegale din pădurile din peste cinci judete din Moldova. Alina Iosif, prezentă si ea în tranzactiile din Buzău, este sora lui Lefter. Alte milioane de lei ar fi intrat în conturile familiei Lef­ter si din alte tranzactii încheiate cu Scolopax. Sumele nu s-au regăsit însă în declaratia de avere a sefului ITRSV Vrancea.

Schema offshore si tranzactiile dubioase

Documentele obtinute de RISE Project arată un risc major pentru Harvard. Pădurile au fost preluate de Scolopax - filiala Harvard (actionarii Scolopax sunt entitatea Phemus Corporation, care are 99,99% din actiuni si persoana fizică Ernst Jonas Einar Jacobsson, Phemus Corporation fiind admi­nistrată de către sefi ai universitătii americane Harvard) fără ca Romsilva să le poată cumpăra înainte, pe baza dreptului de întâietate al statului la achizitia suprafetelor forestiere. Jonas Jacobsson, administratorul Scolopax, le-a cerut avocatilor să analizeze acest risc abia în 2010, când universitatea acumulase deja peste 30 de mii de hectare.

Jonas Jacobsson, administrato­rul filialei Harvard, le-a cerut avo­catilor să analizeze acest risc abia în 2010, când universitatea acumu­lase deja peste 30 de mii de hecta­re. Universitatea Harvard si-a schimbat strategia din România după ce avocatii angajati de Jacobsson au analizat riscul asupra proprietătilor. Aproape 2.100 de hectare au fost vândute în 2011 către companiile suedezului, iar alte parcele au fost cedate unor fonduri de investitii daneze.

În 2012, Scolopax a rămas cu 32.600 de hectare de pădure în por­tofoliu. În paralel, Harvard a pus la punct o nouă filieră pentru afa­cerile din România, înfiintând mai multe companii în paradisuri fiscale.

Operatiunea a început discret, la finalul anului 2012, în Luxemburg, statul european al cărui regim fiscal relaxat a fost frecventat si de grupul IKEA.

Pe 8 noiembrie 2012, o nouă firmă americană, Bellflower LLC, a înfiintat, în Luxemburg, Greengold European Capital SA.

La rândul ei, Bellflower LLC fusese înregistrată de doar o lună în Delaware, una dintre cele mai netransparente jurisdictii din lume. Potrivit riseproject.ro, asociatul unic al companiei americane, De­meter Holdings Corporation, era un alt vehicul al Harvard, potri­vit raportărilor oficiale.

În final, compania din Luxemburg a deschis, în ianuarie 2013,   fi­li­ala Greengold Value Forest SRL, cu primul sediu la Sibiu, în casa unde îsi avea cartierul general grupul patronat de Jacobsson, administratorul filialei Harvard - Scolopax.

În noiembrie 2013, Greengold Value Forest si Scolopax au semnat un precontract pentru transferul pădurilor. O lună mai târziu, Harvard a anuntat oficial că îsi vinde toate pădurile din România. Har­vard a cerut 84 milioane de eu­ro, dar Romsilva a refuzat să le cumpere.

Filialele universitătii au mers mai departe si au parafat o primă tranzactie.

În august 2014, Greengold Value Forest SRL i-a plătit companiei Scolopax peste 2,3 milioane de eu­ro pentru sase loturi de pădure, în suprafată totală de 881 de hectare.

Cele sase suprafete erau disputate în instantă. În contract au fost mentionate litigiile, dar cele două părti au inclus o clauză specială: cumpărătorul să poată fi despăgubit dacă pierde oricare dintre cele sase păduri. Banii au rămas în familie. Ambele companii erau controlate tot de Harvard. Treptat, Greengold Value Forest a preluat proprietătile Scolopax si le-a transferat apoi, la grămadă, către corporatia IKEA. Mai putin cele sase loturi cu probleme juridi­ce. IKEA a refuzat să le cumpere, astfel că Harvard le-a transferat la o altă filială - Greengold Future Trees - pe care o înfiintase prin aceeasi filieră offshore din Delaware.

Când a intrat în scenă IKEA? Potrivit www.occrp.org, la mai putin de un an de la încheierea tranzactiei de către Greengold, IKEA preia Greengold Value Forests SRL si pădurile sale si schimbă numele companiei în I.R.I. (IKEA Resource Independence) Forest Assets SRL, o companie cu răspundere limitată.

Potrivit Mediafax, conducerea IKEA a precizat că nu poate comunica pretul din cauza contractului de confidentialitate încheiat cu fostul proprietar al pădurilor, o companie privată.
  
  

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000