Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Cel mai scump condiment din lume este cultivat in Romania

Cel mai scump condiment din lume este cultivat in Romania

sofran

 Cel mai scump condiment din lume este cultivat in Romania
Cel mai scump condiment din lume este cultivat într-o comună din Gorj. Kilogramul se vinde cu 8.000 de euro

Un spaniol cultivă în comuna gorjeană Bustuchin 1.000 de metri pătraţi din condimentul supranumit "aurul roşu", care se vinde la un preţ de 8.000 de euro pe kilogram. Cultura condimentului de lux îi tentează şi pe locuitorii comunei.

În comuna gorjeană Bustuchin a fost înfiinţată una dintre foarte puţinele plantaţii de şofran din România. Supranumit şi „aurul roşu“, pentru că este cel mai scump aliment din lume, cultura de şofran se întinde, deocamdată, pe o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Planta a fost cultivată de către spaniolul Aparicio Guzman, cel care a fondat, cu ajutorul primarului localităţii, Ion Ciocea, şi singura cooperativă agricolă din Gorj.

Aparicio Guzman a ajuns în Oltenia în urmă cu aproximativ opt ani. El a cumpărat o fostă fabrică de cărămidă, pe care dorea s-o reabiliteze, însă s-a reprofilat pe agricultură. A înfiinţat Coperativa Agricolă „Valea Amaradiei – Catalunia“, care numără acum 44 de membri. Fiecare a venit în cadrul cooperativei cu o anumită suprafaţă de teren, pe care o cultivă şi o munceşte singur. Cooperativa le-a pus la dispoziţie materialul săditor şi le asigură desfacerea producţiei. Cea mai mare parte dintre membrii cooperativei au optat pentru cultura de mur (arbustul care produce mure), pentru că investiţia este mai mică, iar Aparicio Guzman a cultivat şofran şi mur pe terenul rămas în urma fabricii dezafectate.

„I-am dat tot aportul în acest proiect, dar birocraţia din România a făcut ca înfiinţarea acestei cooperative să dureze cam doi ani, pentru că nu prea se cunoşteau multe lucruri despre această formă de asociere. Din cooperativa agricolă fac parte 44 de persoane, dintre care patru sunt spanioli, printre ei numărându-se şi preşedintele cooperativei de şofran din Spania, care a venit în vara acestui an şi, cu ajutorul localnicilor, a cultivat şofranul în Bustuchin. Este cooperativă agricolă de gradul doi, pentru a se putea asocia şi persoane juridice. Au avut loc multe întâlniri cu oamenii din toate categoriile, pentru a le explica ce înseamnă această cooperativă. Sunt oameni din mai multe comune care fac parte din cooperativă. Fiecare a venit cu o anumită suprafaţă, pe care o cultivă cu o anumită cultură pentru care cooperativă asigură şi desfacere. Fiecare proprietar îşi munceşte terenul. Înainte de a începe să cultive, cooperativa întocmeşte precontracte, pentru că se cunoaşte, estimativ, cantitatea care se va recolta. S-au încheiat astfel de înţelegeri cu lanţuri de magazine din Spania, Italia şi Germania“, spune Ion Ciocea, primarul comunei Bustuchin.

Vrea să ajungă la o producţie de două kilograme de şofran

Aparicio Guzman a plantat şofran, în urmă cu un an, în mod experimental, pe o suprafaţă mică de teren. Cultura s-a adaptat foarte bine şi, în această vară, a cultivat peste 1.000 de metri pătraţi. Planta a rodit şi, deja, în luna octombrie, s-a cules ingredientul considerat cel mai preţios din lumea culinară.

„E prima producţie din toată România. Am făcut un experiment şi am văzut că a fost bine şi că planta a rezistat la clima de aici. La Bustuchin, temperatura a ajuns şi la minus 25 şi planta a rezistat. Am început să cultivăm o producţie mai mare. E singura cultură de şofran din România. La anul, sper să scoatem o cantitate de două kilograme ucat. Preţul la care se vinde în Spania este de 8.000 de euro kilogramul şi în Europa ajunge şi la 14.000 de euro, iar în SUA ajunge la 25.000 de dolari. Este un condiment care se foloseşte la hoteluri de cinci stele şi restaurante de lux. La anul sperăm să ajungem la două kilograme de şofran vândut. A fost plantat de un specialist din Spania. Ne dorim să ajungem la o suprafaţă de un hectar“, spune Aparicio Guzman.

Spaniolul speră să-i convingă pe cât mai mulţi oameni din cooperativă să cultive şofran, dar şi alte culturi, altele decât cele tradiţionale: „Cooperativa este foarte importantă. Sperăm să-i convingem pe oameni să cultive şofran şi alte plante pentru care există solicitare, deşi este foarte greu să ne luptăm cu mentalităţile lor. Am reuşit să înfiinţăm cooperativa. Încet-încet sperăm să-i convingem pe cât mai mulţi localnici să cultive şofran şi mure“.

Spaniolul spune că toată producţia de mure de anul viitor este deja contractată şi va ajunge în Europa. Aparicio Guzman îşi doreşte ca numărul membrilor din asociaţie să crească şi să ajungă la aproximativ 150.

Localnicii sunt dispuşi să renunţe la porumb sau grâu

Ion Ciocea spune că şofranul s-a adaptat foarte bine şi că nu este o plantă pretenţioasă: „Este o plantă extraordinară. Nu cere apă. Nu a fost irigată deloc, dar terenul trebuie să fie puţin în pantă să nu băltească. Vrem să extindem cultura din şofranul pe care deja l-am cultivat. Se înmulţeşte la fel ca şi cartoful. Intenţia noastră este anul viitor să dublăm suprfaţa cultivată. Se pune la fel ca ceapa. Am stat şi eu când s-a plantat şi am văzut. Oamenii sunt foarte încântaţi şi chiar se gândesc că va fi o sursă de venit pentru ei“.

Localnicii din Bustuchin sunt dispuşi să renunţe la porumb sau grău şi să cultive şofran. „Am lucrat la şofran. Se lucrează mai uşor decât porumbul, ce cultivăm noi. Nu este greu. Doar am săpat pentru a nu creşte buruieni“, spune Maria Santa, de 50 de ani, din Bustuchin.

Şi Ioana Cucăilă a lucrat şi ea la plantaţia de şofran şi s-a îndrăgostit de această plantă: „Planta asta este de o frumuseţe rară. Dacă o să meargă bine cu şofranul, o să cultivăm şi noi. Renunţăm la grâu sau la porumb. Se lucrează uşor, de drag. Am auzit că se vinde foarte scump. Am copilul plecat în Danemarca şi mi-a spus că este un ingredient foarte scump“.

Proiect

Primăria comunei Bustuchin a concesionat cooperativei sediul administrativ al unei foste cariere miniere care nu mai funcţionează de mai mulţi ani, pentru a amenajat un depozit de colectare şi congelare a fructelor de pădure.

„Începuse să se fure uşile şi ferestrele de acolo şi am concesionat clădirea pentru amenajarea unui depozit pentru mure şi fructe de pădure“, a mai precizat primarul Ion Ciocea. Acesta îşi doreşte ca toate terenurile de deal din comună care nu sunt muncite să fie pline de şofran şi mur: „Cooperativa a fost făcută pentru a fi un exemplu de succes. M-am implicat şi eu, pentru că lumea întreabă dacă e şi primarul băgat, că, dacă nu, înseamnă că nu e o afacere de succes sau lucrurile nu merg. Din acet motiv, am susţinut această cooperativă, pentru că îmi doresc ca dealurile care nu sunt muncite să se umple de culturi de şofran şi mur“.


Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000