Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Povestea romanului care a castigat premiul Nobel

Povestea romanului care a castigat premiul Nobel

George Emil Palade

 Povestea romanului care a castigat premiul Nobel
Deşi mulţi alţi români ar fi trebuit să primească Premiul Nobel, până în prezent în rândul laureaţilor se află doar un nume românesc – George Emil Palade.

George Emil Palade s-a născut în noiembrie 1912 la Iaşi, unde a urmat şi primii ani de şcoală. A dobândit dragostea de carte şi educaţie de la părinţii săi, Emil Palade, profesor de folosofie, şi Constanţa Cantemir-Palade, profesoară de liceu. A hotărât să urmeze liceul la "Bogdan Petriceicu Haşdeu" din Buzău, iar după absolvire, deşi tatăl său spera să-i calce pe urme în domeniul filosofiei, George Palade a fost mai atras de ştiinţele exacte şi, în 1930, s-a înscris la Universitatea de Medicină din Bucureşti. Încă din timpul anilor universitari a început să lucreze în laboratorul de anatomie alături de Francisc Rainer, profesor de anatomie, şi André Boivin, profesor de biochimie. În 1940, Palade îşi susţine, la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, teza de doctorat cu titlul "Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparativă", temă cel puţin neobişnuită prin care cercetătorul încerca să studieze adaptarea funcţională a unui mamifer la viaţa acvatică.

EMIGRARE. În timpul celui de-al doilea război mondial s-a înrolat în corpurile medicale ale Armatei Române, după care, încurajat de profesorul Grigore Popa, a plecat în Statele Unite în 1946 să-şi îmbogăţească studiile. Pentru câteva luni a lucrat la Laboratorul de Biologie al Universităţii New York alături de Robert Chambers. În această perioadă l-a întâlnit şi pe Albert Claude, alături de care, ani mai târziu, avea să primească Premiul Nobel pentru Medicină. În toamna aceluiaşi an, Palade s-a mutat la Institutul Rockefeller unde a lucrat, la început, la procedurile de fracţionare a celulelor şi a creat, împreună cu profesorii George Hageboom şi Walter Schneider, "metoda zaharozei" pentru omogenizarea şi fracţionarea ţesutului ficatului. Tot în jurul acestei date plasează Palade, într-o autobiografie, momentul de debut al cercetărilor microscopiei electronice cu scopul de a dezvolta anumite proceduri de preparare aplicabile la ţesutul organizat. A urmat o perioadă de activitate intensă întrucât noul strat al structurii biologice s-a dovedit a fi neobişnuit de bogat şi surprinzător de uniform pentru toate celulele eurariote.

DESCOPERIRE. În timpul acestor cercetări, Palade a definit structura mitocondriilor şi a descris particulele componente ale citoplasmei numite mai târziu ribozomi sau, în onoarea sa "granulele lui Palade". Alături de Porter, a investigat diferenţierile reticulului endoplasmatic, iar împreună cu Sanford Palay a desluşit structura sinapselor chimice. După toate aceste reuşite în domeniul cercetărilor medicale, laboratorul de la Institutul Rockefeller a început să fie cunoscut şi s-a transformat într-un centru de instruire în miscroscopia electronică biologică. Pe la mijlocul anilor 1950, cercetătorul român a decis să se aplece din nou asupra fracţionării celulei pentru definirea compoziţiei sale chimice şi a rolului funcţional al componentelor subcelulare nou-descoperite, iar în 1973 Palade a părăsit Universitatea Rockefeller pentru Şcoala Medicală a Universităţii Yale, unde credea cu tărie că va reuşi să realizeze o colaborare fructuoasă între patologie, medicina clinică şi noul domeniu al biologiei celulare. În 1990, s-a mutat la Universitatea din San Diego, unde a rămas până la sfârşitul vieţii.

RECUNOAŞTERE. Printre cele mai importante premii primite de-a lungul vieţii se numără Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, Premiul Lasker (1966), Gairdner Special Award (1967) şi Premiul Hurwitz (1970). Începând cu 1961 a fost membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe din Statele Unite, a fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar în 1986, preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, i-a oferit Medalia Naţională pentru Merite deosebite în domeniul ştiinţei.

Cercetare

După 1960, biologia celulei a devenit un domeniu de cercetare recunoscut în lumea ştiinţifică şi Palade şi-a continuat studiile asupra procesului de secreţie, folosindu-se de două abordări. Prima se baza exclusiv pe fracţionarea celulei şi a condus la descoperirea segregării produşilor de secreţie în spaţiul cisternal al reticulului endoplasmatic. A doua abordare se baza în principal pe radioautografie şi presupunea experimente pe animale intacte şi pe felii pancreatice. Aceste studii ne-au oferit cunoştinţele actuale despre sinteza şi procesarea intracelulară a proteinelor de export. În paralel cu aceste cercetări, Palade a studiat de asemenea procesul de secreţie din celulele pancreatice exocrine, manifestând un interes ridicat în observarea aspectelor structurale ale permeabilităţii capilare. Alături de Marilyn Farquhar a investigat capilarele glomerulilor renali şi au confirmat faptul că membrana este bariera de filtrare pentru molecule cu diametrul de 100A sau mai mare. Aceste studii asupra capilarelor s-au realizat în principal cu ajutorul unor "mostre" de molecule de dimensiuni dinainte cunoscute, detectate individual sau în masă.

CARIERĂ

1930-1936 – urmează cursurile Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti;
1940 – îşi susţine teza de doctorat în medicină şi chirurgie;
1943 – conferenţiar universitar la Institutul de Anatomie al UMF Bucureşti;
1946 – se mută la Institutul Rockefeller pentru cercetări medicale din New York;
1956 – profesor de biologie celulară la Universitatea Rockefeller din New York;
1961 – preia conducerea Departamentului de Biologie Celulară al Institutului Rockefeller;
1964 – primeşte Premiul Passano;
1966 – este laureat al premiului Albert Lasker;
1972 – preia postul de profesor de biologie celulară la Universitatea Yale din Connecticut;
1974 – este laureat al Premiului Nobel pentru Medicină şi Fiziologie;
7 octombrie 2008 – încetează din viaţă în San Diego, California.

"Mă interesa să pătrund în profunzimea fenomenelor biologice. Să lucrez acolo unde bântuie îndoielile, unde se naşte ştiinţa. De aceea mi-am ales ceea ce americanii numesc «Basic Science», «Pilonii pe care se sprijină medicina»" George Emil Palade într-o biografie de Radu Iftimovici

Buzău: George Emil Palade, omagiat la Liceul "Hasdeu"

Personalitatea singurului român laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, George Emil Palade, a fost omagiată in anul 2009, în holul Liceului "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din municipiul Buzău.

Cu această ocazie a fost dezvăluită o placă din marmură în memoria savantului George Emil Palade, care a urmat gimnaziul în această şcoală, sub îndrumarea profesorilor buzoieni. La eveniment au participat profesori, elevi, şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.

Fabuloasa poveste a primului Nobel românesc. Viaţa savantului George Emil Palade

La data de 19 noiembrie 1912 se năştea omul de ştiinţă George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, în 1974, pentru contribuţiile la înţelegerea structurii şi organizării funcţionale a celulei. A descoperit ribozomii şi a descris sistemul şi funcţiile membranelor intracelulare.

''M-am născut în noiembrie 1912 în Iaşi, vechea capitală a Moldovei, în estul României. Educaţia mea a început în acel oraş şi a continuat prin luarea bacalaureatului la Liceul “Haşdeu” din Buzău. Tatăl meu, Emil Palade, a fost profesor de filozofie, iar mama mea, Constanţa Cantemir Palade, a fost învăţătoare. Mediul familial m-a ajutat să capăt, cu timpul, un mare respect pentru cărţi, şcoală şi educaţie.

Tatăl meu a sperat ca eu să urmez, ca şi el, filozofia în mediul universitar, dar am preferat lucruri tangibile şi mai specifice – şi astfel, influenţat de rudele de vârsta mea – în 1930 am intrat la Şcoala de Medicină de la Universitatea din Bucureşti.

Încă din primii ani de studenţie am manifestat un interes crescut pentru ştiinţele biomedicale, ascultându-i şi vorbind cu Francisc Rainer şi Andre Boivin, profesori de anatomie şi biochimie. Ca urmare, am început să lucrez ca asistent la laboratorul de anatomie, în timp ce eram student'', povestea George Emil Palade în autobiografia pe care acesta a scris-o în 1974, cu ocazia decernării premiului Nobel pentru Medicină.

A obţinut titlul de doctor în medicină cu o teză asupra unor probleme de structuri histologice.

Boala lui Arghezi şi plecarea în SUA

În anul 1939, Palade a fost chemat să facă parte din echipa medicală care îl trata pe Tudor Arghezi. Marele poet suferea de o sciatică extrem de dureroasă, care nu dădea rezultate la niciun tratament, încât chiar medicii s-au gândit să propună în nomenclatoare: ''Boala lui Arghezi''. Deşi nu a reuşit să îi găsească un remediu, tânărul George Emil Palade a decis să oprească administrarea morfinei, cu sprijinul puternic al soţiei poetului, Paraschiva Arghezi.

În perioada 1942 - 1945, ani ai celui de Al Doilea Război Mondial, Palade a servit în Corpul Medical al Armatei Române.

În 1946 s-a căsătorit cu fiica industriaşului Nicolae Malaxa, Irina Malaxa, cu care a avut doi copii: o fiică, Georgia Palade Van Dusen, şi un fiu, Philip Palade.

A plecat cu soţia sa în Statele Unite ale Americii, unde a fost angajat pe post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York. A obţinut în 1952 cetăţenia americană.

''În timp ce lucram acolo l-am cunoscut pe Albert Claude, care a venit pentru a face o prezentare privind activitatea sa în microscopia electronică. Am fost fascinat de perspectivele deschise de constatările sale şi extrem de fericit atunci când, după o scurtă discuţie, el m-a rugat să vin să lucrez cu el la Institutul Rockefeller de Cercetări Medicale în toamna aceluiaşi an. Această întâlnire cu Albert Claude a fost una oportună mai ales că Chambers s-a pensionat în acea vară'', îşi continua el autobiografia.

Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicaţia mecanismului celular al producţiei de proteine. A pus în evidenţă particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade. Împreună cu Keith Porter a editat revista The Journal of Cell Biology („Revista de Biologie Celulară”), una dintre cele mai importante publicaţii ştiinţifice din domeniul biologiei celulare.

Decorat de Ronald Reagan

În 1961 G. E. Palade a fost ales membru al Academiei de Ştiinte a SUA. În 1973 a părăsit Institutul Rockefeller, transferându-se la Universitatea Yale, iar din 1990 a lucrat la Universitatea din San Diego (California).

În 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude şi Christian de Duve for discoveries concerning the functional organization of the cell that were seminal events in the development of modern cell biology (în traducere: „pentru descoperiri privind organizarea funcţională a celulei ce au avut un rol esenţial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”), cu referire la cercetările sale medicale efectuate la Institutul Rockefeller pentru Cercetări Medicale).

George Palade a fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1975. În 1989 a fost ales membru de onoare al Academiei româno-americane de arte şi ştiinţe (ARA) la Universitatea din California.

La 12 martie 1986, preşedintele Statelor Unite Ronald Reagan i-a conferit Medalia Naţională pentru Ştiinţă pentru „descoperirea fundamentală” a unei serii esenţiale de structuri complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice.

În 2007, preşedintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Colan.

George Emil Palade a fost întotdeauna pasionat de istorie şi de latină, ultima disciplină l-a şi ajutat să creeze termeni şi denumiri pentru biologia celulei.

A murit în Statele Unite la vârsta de 96 de ani.

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000