Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Mircea Lucescu - Sahtior - Romania

Mircea Lucescu - Sahtior - Romania

INTERVIU CU MIRCEA LUCESCU

Mircea Lucescu a intrat in cartea de aur a fotbalului european. El a reusit sa se incoroneze, alaturi de echipa sa, Sahtior Donetk, in ultima editie a Cupei UEFA, competitie ce din sezonul urmator se va numi Europa League.
Succesul e cu atat mai frumos cu cat s-a obtinut la Istanbul, unul dintre locurile dragi lui Lucescu, acolo unde a obtinut rezultate mari la echipele Galatasaray si Besiktas. De data aceasta, desavarsirea s-a produs pe terenul celeilalte puteri a Stambulului, Fenerbahce.
Daca mai era nevoie, Lucescu a dovedit inca o data ca e un mare strateg. Ca un adevarat sahist, si-a anticipat fiecare pas din aceasta campanie. "Parca am avut o presimtire si am disputat doua meciuri de pregatire cu Fenerbahce, chiar pe acest teren, astfel ca echipa mea nu e straina de conditiile de joc", a povestit Lucescu. "Stiu ca la o finala, drama o traieste cel care pierde. De aceea, am venit aici sa castigam trofeul". Lucescu a afisat pe toata perioada sederii la Istanbul o siguranta dezarmanta. A ras, a glumit, a dat inter-viuri inainte de meci, poate mai mult ca alta data. Dadea senzatia ca isi pregateste terenul pentru un eventual esec. Infirma: "Numai la victorie m-am gandit. Ii stiam pe nemti pe dinafara". Surprinzator, castigarea trofeului nu l-a mai gasit pe Lucescu in aceeasi stare de entuziasm. Si-a manifestat o bucurie ponderata, fara excese. S-a intors la hotel, acolo unde il astepta echipa, dar si patronul Rinat Ahmetov. Dupa cateva momente de exuberanta, jucatorii s-au dus la odihna, Ahmetov a disparut cu suita sa in noapte, iar Lucescu a ales un loc linistit pentru a sarbatori marea victorie alaturi de familie si de cateva cunostinte. Au fost alaturi de el sotia, fiul Razvan, nora, nepotii si cativa buni prieteni, printre care Dinu Gheorghe si Constantin Anghelache. Ar fi vrut ca, macar pentru moment, sa nu mai spuna nimic in plus fata de cele declarate la conferinta de presa. In cele din urma, Lucescu s-a redescoperit si si-a deschis din nou sufletul, povestind din secretele sale. A fost seara lui, a fotbalului ucrainean, dar si a celui romanesc.

Un tricolor de la Razvan
Ca din senin, cineva a reusit sa patrunda pe teren si sa-i dea lui Mircea Lucescu tricolorul, cu care avea sa se infasoare. "Steagul mi l-a dat fiul meu, care acum are o responsabilitate pentru fotbalul romanesc", a dezvaluit tehnicianul. "I-am vazut pe ceilalti jucatori ca-si pusesera drapelele nationale pe ei si eu am vrut sa-i dau steagul lui Razvan Rat. Ca a ajuns la tata, nu e nici o problema", a explicat si selectionerul Romaniei, care s-a intors inca de ieri dimineata in tara.





Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000