Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Ganduri pentru Eminescu

Ganduri pentru Eminescu

40806mihai eminescu 1 Ganduri pentru Eminescu
40806mihai eminescu 1
"Lumea-i cum este si ca dansa suntem noi." Se implinesc 164 de ani de la nasterea genialului poet Mihai Eminescu. In acest an, pentru a patra oara, de ziua de nastere a lui Mihai Eminescu va fi sarbatorita Ziua Culturii Nationale. De Eminescu ne apropiem de fiecare data cu o emotie nemarginita, el fiind pentru noi mai mult decat un poet de geniu. Mari carturari din Panteonul spiritualitatii noastre au incercat sa-i defineasca trasaturile esentiale. “Rege al cunosterii omenesti”, afirma Titu Maiorescu. „Cu numele lui magic deschidem toate portile spiritului. Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, de cultura lui, de proiectele lui, de variantele lui, de comorile plutonice retinute sau sistemele de filozofie posibile e vorba de tot; de spectacolul acesta extraordinar pe care ti-l da o constiinta de cultura deschisa catre tot”, scria Constantin Noica. "Un popor imoral e fizic nesanatos sau degenerat." "Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate, si cate o stea va vesteji pe cer in departari, pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale", consemna George Calinescu. Iar Tudor Vianu aprecia: “Eminescu n-a trebuit sa lupte cu limba, i-a fost de ajuns sa se aseze in curentul limbii si sa-si inalte panzele in directia in care sufla duhul ei”. La fel, Edgar Papu si Perpessicius au deschis perspective si directii noi in exegeza mare eminesciana. Lucian Blaga vorbea, stralucitor, in „Spatiul mioritic”, despre „Ideea Eminescu”: „Ea este pentru noi, pentru neamul nostru, o idee forta. Nu stiu in ce masura izbutim sa o facem sa devina idee forta. Pentru cresterea noastra intelectuala, pentru devenirea noastra spirituala, este o idee esentiala”. Sadoveanu exprima foarte limpede aceasta idee: „Sa ne aducem pururi aminte de Eminescu, cel mai ales dintre toti scriitorii acestui neam”. "Citeste! Numai citind mereu, creierul tau va deveni un laborator nesfarsit de idei si imagini." "Nu spera cand vezi miseii/ La izbanda facand punte,/ Te-or intrece nataraii,/ De ai fi cu stea in frunte,/ Teama n-ai, cata-vor iarasi,/ intre dansii sa se plece,/ Nu te prinde lor tovaras/ Ce e val, ca valul trece". (Glossa: Vremea trece, vremea vine). Un stil al constructiei lirice, o muzica inconfundabila a versurilor, un numar de simboluri si, desigur, o relatie specifica intre ele. “Sigur, el, care era vesnic obsedat de durata si de continuitate, care a gandit necontenit cum ar putea salva din cele trecatoare ceea ce este romanesc, a incercat sa salveze ordinea istorica proiectand-o intr-o ordine mitica. Numarandu-se printre cei inversunati dusmani ai timpului ucigator de forme, Eminescu a gasit un aliat pretios pentru inlaturarea celor doua categorii ingraditoare ale libertatii de gandire, timpul si spatiul”. Ar fi momentul sa ne intrebam, precum Vlahuta, epigonul lui Eminescu, “Unde ne sunt visatorii”, clarvazatorii, Apostolii vremilor noastre. "S-au zidit fara indoiala multe palate in Bucuresti, s-a inmultit numarul acelora care traiesc numai in capitala sau numai in strainatate; tara munceste inzecit pentru a intretine absenteismul si luxul, precum si patura numeroasa de oameni care si-au facut din politica o profesie lucrativa." Unde se afla arhitectul limbii romane de azi, precum a fost Eminescu arhitectul limbii noastre? Nu de iscusiti demolatori si agenti imobiliari ce transforma in ruina patrimoniul avem nevoie, nici de comisii de avizare care ne invata pas cu pas scenariul legilor ocolite si incalcate... legal. "Fara munca nu exista bunastare, fara adevar nu exista cultura." De Ziua Culturii Nationale, aceeasi cu Ziua Nasterii lui Eminescu, ar trebui sa ne intrebam mereu pe noi si pe cei care ne trateaza asemeni puilor zgribuliti dintr-un cuib, carora trebuie sa le dai de mancare: "Unde ne sunt visatorii?". Cei care ne invata sa zburam, sa construim, sa cream. Faptul ca am ales ca Zi Nationala a Culturii Romaniei data de 15 ianuarie, cand s-a nascut Mihai Eminescu, pare sa aseze, din pacate, destinul culturii noastre sub traiectoria oscilanta pe care a cunoscut-o chiar Eminescu in constiinta noastra. Asumat partial si in functie de mode, cu opera ciopartita politic, in functie de congrese si ideologii, lipsit de o editie integrala, aproape un veac, socotit insuficient de reprezentativ ca sa dam numele lui Institutului Cultural Roman, cata vreme alte Institute nu se rusineaza sa poarte numele lui Goethe sau Cervantes, Eminescu s-a vazut exilat sau relocat dimpreuna cu Ziua Nationala a Culturii romane. Nici nu ne-am declarat liberi de comunism si o noua forma de cenzura si de dispret morbid al valorilor noastre a facut un grup de scriitori, proaspat iesiti din cenacluri si crisalida, sa-l declare pe poetul nostru national, cu o vocatie universala nedezmintita, drept cadavrul din dulap, parte din cultura prafuita, expirata, vezi, Doamne, iesita din tiparele scrisului hot sau cool. Dupa ce ani la rand l-am invatat in scoli doar ca poet proletar si i-am pocit, gerontofobi, chiar numele unui simbol, scriind comentarii de text despre Mircea cel Mare, iar nu cel Batran, cum sta scris in poem si in istoria noastra, cu voci tot mai imputinate si fara putere vorbim despre cultura, valori si idealuri modelatoare ca despre un subiect fara rating, neinteresant pe plan local, national si global. "Intre caracter si inteligenta n-ar trebui sa existe alegere" „Lumina Lui, a Poetului este vesnica pentru ca actualitatea «marilor» este eterna. Daca noi nu o vedem, este din pricina cecitatii noastre… in aceasta necunoastere a poetului o foarte mare vina o poarta profesorii. Am vazut cum elevi din clasele mari stiau doar cateva versuri. Dar unde sunt cosmogoniile eminesciene, unde este zborul Luceafarului, unde sunt versurile poetului? Este evident ca profesorii nu stiu sa puna in valoare opera acestui geniu a carui altitudine nu inseamna nici departare, nici instrainare, ci doar un plus de certitudine a universalitatii. Am perioade cand ma indrept spre opera postuma. «Odei – in metru antic» ii descopar mereu alte talcuri, sau «Glossa», ori «Peste varfuri»… imi plac deopotriva Sonetele eminesciene, unele pornind de la Shakespeare, ca acel «Cand insusi glasul gandurilor tace/ Ma-ngana cantul unei dulci evalvii/ Atunci te chem, Chemarea-mi asculta-vei?/ Din neguri reci plutind te vei desface», dar care la Eminescu a devenit, iata, cu totul altceva. Cuvantul isi regaseste si aici, ca in intreaga poezie eminesciana, valorile magice originale”, marturisea Prof. Dr. Zoe Dumitrescu-Busulenga. Avem nevoie de Eminescu, acest poet planetar, asa cum avem nevoie de cultura. Cand neuronii culturii mor sau sunt ucisi, capul de pe umeri devine o masca desfigurata sau un pumn care loveste. Cand s-au ars cu salbaticie biblioteci, mainile care au stivuit cunoasterea pe atatea ruguri ale dementei, delatiunii si dictaturilor nu erau maini de oameni, ci unelte ale pierzaniei conditiei umane. "Mita e-n stare sa patrunda orisiunde in tara aceasta, pentru mita capetele cele mai de sus ale administratiei vand sangele si averea unei generatii." Cultura nu produce paine, nu hraneste guri, repeta politicieni si manageri care au taiat fonduri si programe culturale ale unor institutii de interes national, precum Televiziunea Romana. La fel, la Institutul Cultural Roman, care este menit sa promoveze cultura. Cultura nu da de mancare, dar hraneste sufletul. S-au incercat in ultimii ani epurarea literaturii romane de titanii ei, schimbarea viziunii despre trecutul national, de catre pseudofilosofi la moda, persiflarea traditiilor, ridiculizarea moralei, incitarea la “eliberare” prin sex, drog, violenta, vulgaritate, negarea principiilor si a modelelor spirituale. A crede ca omenirea se va putea lipsi candva de mituri este o iluzie sau, mai bine zis, un mit in sensul degradat pe care conceptul si cuvantul l-au luat in timpurile mai noi. Daca George Calinescu putea scrie interesanta poezie “Visam sa fiu barbatul care“, a recunoaste in ziua de azi ca visezi inseamna sinucidere curata. Este un vechi vis, pe care il avem multi in comun, dar pentru a carui realizare se cer mijloace materiale considerabile. Sa speram ca, depunand eforturi materiale si de suflet, vom izbuti si noi sa-i consacram un loc lui Eminescu alaturi de Dante, Goethe, Shakespeare… "Menirea vietii tale e sa te cauti pe tine insuti." Cultura este aidoma societatii contemporane. A devenit un bun de consum. Criteriul valoric este din ce in ce mai greu de pastrat ca un criteriu de orientare primordial. Ne risipim, din ce in ce mai mult, geniile. In teatrele Romaniei, numele regizorilor mari sunt din ce in ce mai rare, montarile au devenit mai modeste, turneele sunt aproape inexistente, artistii traiesc la limita saraciei. Revistele culturale, literare si stiintifice au fost elementele primordiale pentru libertatea nationala, au creat nuclee de rezistenta si de pastrare a traditiei culturale sub comunism, dar astazi vizibilitatea lor este aproape nula, lovite de cenzura economica, gasind din ce in ce mai greu posibilitati de supravietuire. "Arta de a guverna in Romania este sinonima cu arta de a amagi poporul, de a-l cloroformiza cu utopii demagogice." Si in Filarmonici, lucrurile sunt inca departe de a fi asezate in sensul unei normalitati. Se improvizeaza foarte mult, se gasesc rezolvari uneori contradictorii, paleative, rezolvari de prima urgenta. Se lucreaza pe termen scurt, de azi pe maine. Invitarea unor solisti sau dirijori celebri este din ce in ce mai rara din lipsa fondurilor. in ceea ce priveste Filarmonica “George Enescu”, aceasta a pierdut in ultimii ani aproape o orchestra intreaga de enorma valoare. Sunt amenintate festivaluri de audienta internationala de varf, chiar prestigiosul Festivalul “George Enescu”, un pariu deja castigat, fiind vizat la orizontul decapitarii de fonduri. Amenintate sunt si cateva festivaluri de teatru, precum cele de la Sibiu si Cluj sau Festivalul “Shakespeare” de la Craiova… Acest tavalug anticultural bantuie, ca un tsunami inca nenumit, actualitatea derizoriului cu care nu e bine sa ne lasam hraniti. Cultura unei tari mici este poate indicele cel mai important al unei natiuni mai putin puternice de a se face cunoscuta, de a fi luata in considerare, de a fi recunoscuta ca entitate de sine statatoare, cu personalitatea si valoarea ei. De aceea cred ca in primul rand cultura este cea care trebuie sprijinita, recunoscuta de guvernantii nostri ca fiind singura sansa de a intra in randul natiunilor evoluate. Avem inca personalitati culturale cu care ne putem mandri, dar nu mai avem un Iosif Sava, care a demonstrat importanta omului de cultura in existenta cotidiana. Iosif Sava era unic in Romania, in calitatea sa de mentor al emisiunilor de talk-show, prin inegalabila sa capacitate de a-si exploata la maximum invitatii. Nemuritoare au ramas serile in care vorbea despre Eminescu impreuna cu doamna Zoe Dumitrescu-Busulenga. Pentru ei Eminescu nu era numai in carti, ci si in aerul pe care-l respirau. Inainte sa folosim bisturiul impotriva bugetului culturii si institutiilor ei, sa ne intrebam inca o data, precum Vlahuta: "Unde ne sunt visatorii?". "Mizeria materiala si morala a populatiei, destrabalarea administratiei, risipa banului public, cumulul, coruptia electorala, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernamant. Oricare ar fi guvernul si oricare vederile sale supreme, coruptia si malonestitatea trebuie sa lipseasca din viata publica; oricare ar fi, pe de alta parte, religia politica a unui guvern, ea nu-i da drept de-a se servi de nulitati venale, de oameni de nimic, pentru a guverna." Iar daca am creat un Minister al Marilor Proiecte, sa nu ne imaginam ca din Marile Proiecte poate lipsi Cultura. Care nu poate fi alungata de pe canalele TVR sau din cotidiene sub pretextul crizei, cel mai bun alibi si Bau-Bau-l cel mai fioros, folosit de toti devastatorii Romaniei. Cu majoritatea lui zdrobitoare, USL-ul aflat la putere trebuie sa fie constient, prin toate parghiile lui, ca va trebui sa sprijine cultura. Fara carti, fara spectacole, expozitii, festivaluri, simpozioane academice, patrimoniu restaurat si salvat, fara un proiect de salvare a limbii romane, fara biblioteci si scoli, fara o promovare profunda a culturii, nici o Putere sau guvernare nu trece mai sus de nivelul supravietuirii minime. Nu merita sa-ti propui sa oferi poporului pe care-l conduci doar Paine si Apa. Iar daca se mai indoieste azi cineva de intunericul ce apasa orice proiect de tara si democratie cu bugetul pentru cultura taiat la sange, sa-si roage consilierii sa-i printeze cateva citate din publicistica lui Eminescu si macar cateva strofe din poeme. In opera lui Eminescu sunt abordate toate subiectele fierbinti ale timpului, dar si probleme de istorie, sociologie, economie, cultura, toate subsumate perspectivei privind consolidarea si dezvoltarea natiunii. "Partidele noastre se inmultesc prin diviziune, asemenea altor taratoare." “Productiunea nationala nu se poate nici mentine, nici naste chiar, fara masuri protectioniste. O dovada despre asta ne-o dau toate statele. Anglia si America, Franta si Germania, Rusia, Austria toate au protejat industria lor pentru a o avea, l-au crescut pe copil cu cheltuiala si dupa ce a devenit barbat i-au dat voie sa se ia la tranta cu toata lumea. (…) Astazi cand toate natiunile culte sufera de o criza economica de atatia ani, este singura Franta care relativ se afla destul de bine in privinta economica. Barbati competenti care s-au ocupat cu explicarea acestui fenomen s-au convins ca el nu e nici rezultatul caracterului francez, nici al imprejurarilor locale ci este rezultatul educatiunii poporului francez in decurs de secole in directiunea de a i se dezvolta gustul estetic prin cultivarea artelor. Scoala de pictura si sculptura intemeiata de Colbert, expozitiile de arte infiintate tot de el, trimiterea de tineri la studii in Roma, infiintarea de scoli de desen provinciale, scoli speciale pentru lucratori, toate acestea dezvoltand gustul frumosului in poporul francez, a facut posibila puterea artelor frumoase in serviciul industriei, producand ceea ce numim industrie de arta in care francezii sunt neajunsi si progreseaza necurmat. Din pacate si nepractic noi am pierdut si micile inceputuri de industrie ce le aveam. E necesar sa cream o clasa de mijloc avand tehnici, industriasi, meseriasi, comercianti si agricultori buni”, scria Eminescu in “Discutiunea actuala asupra reformelor”, in 1882. "Niciodata un demagog nu poate fi un adevarat om de stat." O sa afle guvernatii de azi ca nimic nu poate inlocui hrana spirituala, orizontul frumosului si bunului-gust, hrana estetica, identitatea unui popor definita de identitatea culturii sale. N-ar strica sa-i intalnim mai des pe guvernantii nostri in salile de spectacol, in librarii, in festivaluri, in muzeele nationale, la intalniri cu marile Asociatii culturale si Uniuni de creatie, la intalniri academice. Asta i-ar scuti de declaratii si decizii jenante, de obiceiul si stereotipia de a aloca pentru Ministerele Culturii si Educatiei bugetul Cenusaresei. Baia de cultura i-ar uza mult mai putin, iar noua, celor creatori si iubitori de cultura, nu ne-ar taia nevoia de frumos si de bogatie spirituala. “Sa deschidem o fereastra mare, larga si cu mai multe fatete spre o lume care sa ne inteleaga si sa inceapa sa ne iubeasca”. Macar de ziua Nationala a Culturii si de Ziua de nastere a lui Eminescu sa ne propunem sa renuntam la amputarea culturii, de teama de a nu deveni din saracii Europei si saracii ei cu duhul. "Inima foarte calda si minte foarte rece se cer de la un patriot." "Prietenia e transformare a iubirii, ea nu depinde de sex, de aceea e mai pura." "Geniul n-are moarte, dar nici noroc." "Secretul vietii lungi a unui stat este pastrarea ierahiei meritului." "Ceea ce istoria nici unui popor din lume n-a scuzat vreodata e lasitatea."

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000