Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Romania furata. Facturi umflate chiar si de 17 ori la curent si apa

Romania furata. Facturi umflate chiar si de 17 ori la curent si apa

 Romania furata. Facturi umflate chiar si de 17 ori la curent si apa
Reporterii „Romania furata” va prezinta tot mai multe dovezi ca facturile de utilitati au fost umflate artificial. Adica nu pentru o calitate mai buna a serviciilor si nici pentru curent si apa in varf de munte, ci pentru a finanta scheme complicate de pe urma carora beneficiau patronii si patronii politici. Doua uriase dosare de coruptie: Apa Nova si Enel. Cu acuzatii care va vor umple de nervi: facturi majorate si de 17 ori. Dupa caderea comunismului, in 1990, fostul Departament al Energiei Electrice si Termice din Ministerul Energiei este reorganizat in Regia Autonoma de Electricitate - Renel. Colosul administra toate activitatile din domeniul energiei electrice: productie, transport si cablurile care ajungeau in casele romanilor. In 1994, Guvernul Vacaroiu infiinteaza „Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic”. Executivul scumpeste curentul cu 12% doar pentru intreprinderi si firme. Banii ar fi trebuit sa fie cheltuiti pentru modernizari si protectia mediului. RENEL supravietuieste opt ani. Inregistreza pierderi si datorii uriase la bugetul de stat. In 1998, Guvernul Radu Vasile incepe reorganizarea sectorul energetic. Infiinteaza Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, pentru a tine sub control preturile si a superviza privatizarile din domeniul energetic. Adopta si programul de restructurare si redresare financiara a RENEL. In fapt, RENEL se desfiinta si se crea un holding, Conel, cu patru filiale: Hidroelectrica, Termoelectrica, Nuclearelectrica si Electrica. Aceasta din urma trebuia sa se ocupe exclusiv cu distributia si furnizarea energiei electrice. La 31 mai 2000, cand se desfiinteaza, CONEL acumulase datorii de aproape 300 de milioane de dolari. 274,1 mai exact. Peste 100 de milioane (108,6) erau credite acordate de Ministerul Finantelor. Proaspat instalat, Guvernul Nastase decide o noua reorganizare. Apare Compania Nationala de Electricitate S.A, in care nu intra si Electrica S.A. Din 2002 incepe privatizarea sectorului energetic Doru Voicu, fost director privatizare Electrica S.A.: „Noi ne confruntam la vremea respectiva cu blocajul financiar din economie, care se reflecta si in activitatea tuturor companiilor desprinse din Conel si foarte mult in Electrica. Electrica era compania care colecta si acolo se inchideau toate acele compensari.” Societatea de distributie si furnizare a energiei electrice este impartita in anul 2002 in opt filiale: Transilvania Nord si Transilvania Sud, cu sediile la Cluj, respectiv Brasov, Electrica Banat, cu sediul la Timisoara, filiala Oltenia, cu sediul la Craiova, Electrica Muntenia Nord si Muntenia Sud cu sedii la Ploiesti, respectiv Bucuresti, filiala Dobrogea, cu sediu la Constanta, si Electrica Moldova, cu sediul in Bacau. La scurt timp de la reorganizare, tot in 2002, Guvernul hotaraste vanzarea pe bucati a societatii. Doru Voicu, fost director privatizare Electrica S.A.: „La vremea respectiva s-a optat pentru privatizarea strategica, asa numita privatizare strategica, intrucat piata de capital nu oferea un confort suficient al unui succes neaparat in zona respectiva.” Privatizarea distributiei de electricitate a presupus, pentru inceput, preluarea de catre ENEL a doua sucursale Electrica. Trei ani au durat formalitatile, iar in 2005 italienii plateau 112 milioane de euro pentru 51% din actiunile Electrica Banat si Electrica Dobrogea. In 2006, Enel preia pachetul majoritar de actiuni al Electrica Muntenia Sud, varful de lance al companiei de stat. Costul intelegerii: 820 de milioane de lei. Italienii platesc 395 milioane de euro. Restul, 425 de milioane, urmau sa fie investiti. In 2012, Curtea de Conturi constata ca ENEL nu si-a respectat angajamentele in privinta investitiilor de modernizare a sucursalei Muntenia. Doru Voicu, fost director privatizare Electrica: „Exista in Romania un mecanism prin care teoretic ar fi trebuit ca aceste investitii sa se intample si anume... In afara contractului in sine de privatizare mai exista si supravegherea din partea autoritatii de reglementare.” Penele de curent, mai lungi dupa privatizare La sfarsitul anilor 2000, Bucurestiul si imprejurimile se confrunta cu sute de pene de curent. Situatia ajunge inclusiv subiect de glume in serialele de comedie din acea perioada. La inceputul lui 2010, la presiunea a 3.000 de locuitori din cartierele bucurestene Andronache si Creanga, Senatul infiinteaza o comisie de ancheta. Audierile dureaza cateva luni, sefii Enel sunt chemati sa dea explicatii. In luna mai este definitivat raportul, care cuprinde 17 pagini. Raportul in urma anchetei de la Senat: „(...) inainte de privatizare, durata de interventie era de 24 de ore. Conform contractului de abonat, dupa privatizare durata de interventie poate ajunge si pana la 72 de ore. Sunt cazuri in care se intervine la doua-trei luni de la sesizare.” Enel isi ia o serie de angajamente, printre care inlocuirea a 500 de transformatoare, a 100 de kilometri de cabluri si modernizarea tuturor retelelor de joasa tensiune. Enel promite sa imbunatateasca si calitatea serviciului cu publicul. Enel Muntenia Sud, in atentia procurorilor anticoruptie Iulie 2014. Procurorii anticoruptie retin trei persoane intr-un dosar care vizeaza Enel Muntenia Sud. Compania ar fi suprataxat abonatii. La momentul retinerii, persoanele ocupa pozitii cheie in piata de energie: Sorin Dumbraveanu, acuzat de luare de mita, este vicepresedinte al Autoritatii Nationale pentru Reglementare in Domeniul Energiei. Florin Gugu, cercetat pentru dare de mita, este director reglemetare tarifare in cadrul ENEL. Gheorghe Ciubotaru, retinut pentru complicitate la luare de mita, este unic asociat al societatii Electro-Alfa International, specializata in fabricarea aparatelor de distributie si control a electricitatii. Romanii ar fi fost suprataxati la factura. Enel Muntenia Sud percepea de doua ori plata „certificatelor verzi” Potrivit DNA, Enel distributie Muntenia ar fi aplicat dubla taxare pentru asa-numitele „certificate verzi”. In 2008, statul hotara sa-i ajute financiar pe producatorii de curent din surse regenerabile. Ajutorul urma sa fie recuperat de la populatie cu ajutorul furnizorilor de energie. ANRE stabilea cat platea populatia pentru fiecare megawatt. In tariful general de la energia electrica erau incluse si certificatele verzi. In 2012, o lege adoptata de Parlament stipula ca „(...) valoarea certificatelor verzi se factureaza separat de tarifele/preturile pentru energia electrica”, conform Legii 134/2012, art. 8, alin. 4. Prin noua lege, valoarea platita de consumator pentru certificatele verzi trebuia mentionata separat pe factura de energie. Potrivit DNA, directia de reglemetare din ANRE ar fi descoperit ca ENEL ar fi omis sa scada din facturi valoarea initiala a certificatelor impusa de legea veche si, astfel, societatea ar fi incasat de doua ori de la clienti compensatiile pentru energia verde. Perioada de dubla facturare ar fi fost intre 26 iulie si 31 decembrie 2012. Facturi cu 6% mai mici, potrivit interceptarilor DNA sustine ca ANRE ar fi intentionat sa impuna ENEL o reducere a tarifului de furnizare a energiei electrice pentru populatie. Livia Saplacan, purtator de cuvant DNA: „Sanctiunea impusa presupunea micsorarea cu 6% a tarifelor percepute de aceasta companie. Fapta de coruptie despre care procurorii sustin ca s-ar fi produs a constat in aceea ca unul dintre reprezentantii companiei de reglementare a pretins unui reprezentant al Enel Muntenia un serviciu. In schimb, a decis sa-si exercite influenta astfel incat sa fie aplicata o sanctiune mai blanda companiei Enel Muntenia, in sensul ca reducerea tarifelor sa nu fie 6%, ci sa fie numai 1,3%, cu posibile consecinte, spun procurorii, la nivelul consumatorului.” Anchetatorii spun ca vicepresedintele ANRE, Sorin Dumbraveanu, a facilitat companiei Electro-Alfa International obtinerea mai multor contracte pentru lucrari de modernizare. Doua dintre acestea s-au desfasurat in judetul Calarasi si au avut o valoare de aproape 100.000 de euro. Electro Alfa este detinuta de omul de afaceri botosanean Gheorghe Ciubotaru. El apare intr-un top din 2011 al celor mai bogati romani, cu o avere de 13 milioane de euro. Cu cateva saptamani inainte de izbucnirea scandalului, in cadrul unei vizite oficiale la sediul Electro-Alfa International SRL, premierul Ponta i-a urat omului de afaceri Gheorghe Ciubotaru sa aiba profit. Victor Ponta: „Se dea Dumnezeu sa faceti profit si sa-l reinvestiti pentru ca in felul asta nu va mai taxam de la intai iulie.” Gheorghe Ciubotaru: „Poate mi-as dori un mic sprijin, un mic favor si cinstit. In sensul in care daca vom avea blocaje cu reprezentatii comerciali ai Romaniei din ambasadele aflate in zonele noatre de interes sa ne permiteti sa va contactam ca poate deblocam ceva si nu pierdem mult timp.” Dosarul DNA a fost trimis in judecata. In iulie 2015, Tribunalul Bucuresti i-a achitat pe inculpati. Procurorii anticoruptie au declarat apel. Urmatorul termen este 26 octombrie. In urma scandalului cu privire la dubla-facturare a certificatelor verzi, ANRE a luat decizia sa reduca tarifele practicate de Enel Muntenia pentru furnizarea energiei electrice cu numai 1,3 la suta. Asta, desi procurorii au constatat ca, la nivelul ANRE, existau discutii legate de reducerea cu 6%. Contactat de Digi24, presedintele Autoritatii a transmis ca politica de comunicare interna si regulamentul de integritate interzic declaratiile publice atunci cand sunt procese penale pe rol. Directorul general al Enel Romania, Toni Vulpe, a refuzat un interviu filmat. In schimb, biroul de presa al companiei a transmis ca „potrivit informatiilor oficiale primite din partea ANRE, sumele colectate de furnizori ca urmare a acestei situatii de neconcordanta legislativa au fost deja compensate in totalitate, de catre ANRE, prin ajustarile realizate prin tarifele stabilite de ANRE pentru 2013 si 2014.” In urma scandalului, Grupul ENEL a actionat in instanta Autoritatea de Reglementare. Furnizorul cere anularea documentul prin care ANRE a constatat dubla taxare a facturilor. In prezent, dintr-o factura de 100 de lei la curent, doar un sfert mai reprezinta energia propriu-zisa, restul sunt taxe, accize si TVA, taxa de cogenerare si certificate verzi. Dubla taxare nu este singura problema pe care procurorii au gasit-o la ENEL. Anchetatorii spun ca S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A, o societate satelit a grupului, este folosita pentru a scoate din tara sumele de bani obtinute prin capitalizarea orelor de lucru. Banii ar fi ajuns in conturile ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comerciala cu sediul in Amsterdam - Olanda, aflata si ea in Grupul ENEL. Tot prin acelasi mecanism, banii s-ar fi intors in Romania sub forma de investii in modernizare, ca parte a anagajamentului din contractul de privatizare. Procurorii trag concluzia ca banii reprezinta practic profitul realizat de ENEL MUNTENIA SUD, fara a putea fi calculati ca investitie proprie a italienilor. Victor Ponta, premierul Romaniei, in sedinta de Guvern: „Consider inadmisibil ceea ce se intampla de ani de zile. Cred ca de prin 2007 - 2008 incoace... si anume incarcarea facturilor, nerespectarea conditiilor de privatizare... apreciez efortul facut de organele de urmarire penala, dar nu e suficient. Sa prindem, sa sanctionam penal 2-3-4 oameni vinovati si chiar daca nu e in subordinea Guvernului, ci in subordinea Parlamentului, mai departe noi vom veni cu modificarile legislative.” Bucuresti, 2003. Echivalentul de azi a 89 de bani dadeau bucurestenii pe fiecare metru cub de apa rece. 12 ani mai tarziu, pretul este de sase ori mai mare: 5,75 lei. Tariful este avizat de Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC), institutie care supervizeaza serviciile de distributie a apei in toata Romania. In realitate, bucurestenii platesc pentru fiecare metru cub de apa mult mai mult. ANRSC: 5,75 de lei metrul cub de apa. Pe factura, bucurestenii platesc peste 7 lei Lucian Constantin, administrator de bloc: „Real, omul da 7 lei pe metru. Un metru cub de apa este mai scump decat un litru de benzina. Dincolo de taxa pe valoarea adaugata avem taxe reglementate de catre autoritatea publica centrala, autoritatea locala, taxe care se regasesc in pretul final al metrului cub de apa - cel pe care il plateste de fapt proprietarul, cel care foloseste apa. Cu costuri de distributie. Da, cat sa fie distributia?” Lucian Constantin este administratorul mai multor blocuri din Capitala. In 2008, la prima factura de la Apa Nova, metrul cub de apa costa 2,69 lei. Din februarie 2009, pentru fiecare metru cub de apa se adaugau inca 10 bani. Sumele stranse se duc, oficial, la Apa Nova, care a reabilitat, pe banii ei, statia de epurare de la Glina si acum cere recuperarea investi?iei. Dupa 3 ani, in 2012, taxa pentru statia de la Glina a scazul cu 5 bani. Lucian Constantin, administrator de bloc: „O alta taxa ar mai fi taxa de reglementare tehnica. Contributie pentru apa lui Doamne-Doamne - alti banuti pe care proprietarul de apartament sau titular de contract cu Apa Nova trebuie sa o plateasca. Avem pe de o parte alimentarea cu apa rece, deci, cea care curge pe robinetul de apa rece la chiuveta, avem o alimentare cu apa rece pentru prepararea apei calde, adica apa care ajunge calda pe robinetul de la apa calda, avem un pret pentru canalizare - canalizarea apei uzate, care de regula este cantitate egala cu cantitatea livrata, avem canalizare apa pluviala.” Aceasta taxa este regasita pe factura emisa de Apa Nova sub numele de apa pluviala si este incasata in fiecare luna, indiferent daca ploua sau nu. Taxa, stabilita prin contract, se calculeaza in functie de suprafata casei sau a blocului. La un bloc din cartierul Tineretului, locatarii au platit in luna august 7 lei si 11 bani pentru un metru cub de apa. Pentru cei 602 metri cubi de apa consumati locatarii au platit 6.370 de lei. Pe langa tariful apei - 2.790 de lei, locatarii au mai platit: 1.470 de lei pentru apa rece folosita la prepararea apei calde, 950 de lei - canalizarea pentru apa uzata si canalizarea de apa rece folosita pentru prepararea apei calde, 12,36 de lei taxa pentru apa de ploaie si 1.234 de lei TVA-ul. Potrivit ANRSC, pretul la apa potabila este influentat de configuratia geografica a sistemului, cantitatea de apa potabila livrata catre consumatori, specificitatea surselor de apa si tehnologiile speciale de tratare a apei. Astfel, in Bucuresti un metru cub de apa costa 5,75 de lei, in timp ce in Targu Jiu pretul scade pana la 3 lei. Apa Nova, singurul furnizor de apa in Capitala Inainte de 1990, furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare catre Bucuresti era prestata de catre Intreprinderea Canal - Apa Bucuresti (ICAB). In anul 1990, ICAB a fost reorganizata si transformata in Regia Generala de Apa Bucuresti (RGAB), persoana juridica distincta aflata sub controlul municipalitatii. In perioada 1990 - 2000 de sistemul de apa si de canalizare s-a ocupat RGAB. In 2000, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a decis concesionarea acestui serviciu, pentru o perioada de 25 de ani, catre Apa Nova SA. La acel moment, Costin Berevoianu era directorul Regiei de Apa a Municipiului Bucuresti. RGAB a fost desfiintata, la scurt timp dupa incheierea contracului dintre Municipalitate si Apa Nova. De atunci si pana in prezent, Apa Nova este singurul furnizor de apa potabila in Capitala. Societate cu capital frantuzesc, a fost inregistrata pe teritoriul Romaniei in 1999 si este membra a Grupului VEOLIA Franta. In ultimii 12 ani, a majorat pretul metrului cub de apa in 28 de randuri. Managerii de la Apa Nova, audiati la DNA. Potrivit procurorilor, compania dadea mita pentru a-si putea majora tarifele La jumatatea lui septembrie 2015, mai multi directori de la Apa Nova au ajuns in fata procurorilor DNA Ploiesti. Au fost audiati, ca martori, in dosarul de trafic de influenta, in care este vizata compania. Reporter Digi24: Cum mergeau lucrurile la Apa Nova? Mihai Savin, director achizitii Apa Nova: Bine, foarte bine la Apa Nova. Mihai Savin este director de achizitii la Apa Nova. Impreuna cu alti trei colegi, Irina Munteanu - director financiar, Madalin Mihailovici - director de operatiuni si Giovana Soare - director adjunct, a fost citat la DNA in calitate de martor, intr-un dosar de coruptie. Procurorii spun ca, intre 2008 si 2015, Ovidiu Semenescu - reprezentant neoficial in Romania al intereselor grupului VEOLIA Franta, Vlad Moisescu - fost trezorier al PNL, si Costin Berevoianu - fost sef al Regiei de Apa-Canal a Capitalei, si-ar fi folosit influenta pe care o aveau la reprezentantii unor institutii publice in beneficiul unor societati din Grupul de firme VEOLIA. In schimbul influentei, ar fi primit mai multe contracte fictive de la o companie din grupul Veolia. Cele mai importante legaturi ale celor trei ar fi fost, spun procurorii, in consiliul local al Municipiului Bucuresti. Livia Saplacan, purtator de cuvant DNA: „Traficul de influenta presupus care se investigheaza a constat in aceea ca deciziile la nivelul consiliilor locale ar fi fost influentate de aceste persoane in schimbul unor sume de bani pentru ca membrii consiliului local sa ia decizii in sensul majorarii tarifelor.” Reporter Digi 24: Stiati ceva de plati ilegale, de comisioane? Giovana Soare, director adjunct Apa Nova: „Nu. Absolut nimic. Apa Nova niciodata, timp de 15 ani, nu a facut vreo ilegalitate nici cu contractul de concesiune, nici cu aditionalele la acesta si nici cu ajustarile tarifare.” Gheorghe Piperea, avocat: „Ce nu stie lumea este ca in decurs de 15 ani, de cand exista acest contract, sunt mai mult de 15 acte aditionale. Sunt lucruri acolo care ar fi trebuit sa atraga atentia chiar organismelor din domeniul protectiei securitatii nationale pentru ca e un text care spune spre exemplu nu doar ca Apa Nova are exclusivitate pe exploatarea acestui monopol ci si ca daca nu platesti te poate debransa imediat, iar acest drept i se acorda in totalitate neconditionat de catre municipalitate si poate sa faca acest lucru fara sa aiba nevoie de o hotarare judecatoreasca. Pe vremea cand acest serviciu era la primarie nu se ajungea la situatia in care sa fii debransat. Acest contract de concesiune este facut nu pentru scopul pe care l-au scris in primul articol, adica servicii de mai buna calitate, apa pentru toata lumea, cat mai ieftina apa respectiva. Nu. Exista niste penalitati acolo - daca nu imi permiti lucrurile astea, nu imi permiti sa fac profitul acela de 85% - ca la cazino, trebuie sa platesti nu stiu ce despagubiri.” Referatul DNA mai arata ca, in 2008, contractul de concesiune incheiat de SC APANOVA SA si Consiliul General al Municipiului Bucuresti privind concesionarea serviciului de apa si canal la nivelul Capitalei era in pericol sa fie reziliat. Fostul primar al Sectorului 1, Andrei Chiliman, contesta modalitatea de atribuire a contractului de concesiune a apei si se plangea de calitatea serviciilor. Pentru a opri presiunea asupra SC APANOVA SA, spun procurorii, omul de afaceri, apropiat companiei, Ovidiu Semenescu ar fi luat legatura cu liberalul Vlad Moisescu. Acesta, considerat lider informal al PNL Bucuresti, ar fi oprit actiunile de contestare a concesiunii de catre Primaria Sectorului 1 Bucuresti, consilierii locali si consilierii generali ai PNL. Anchetatorii spun ca, tot in urma intelegerii cu Ovidiu Semenescu, Vlad Moisescu a facilitat, in anii urmatori, prin asigurarea votului consilierilor liberali in Consiliul general, emiterea a peste 11 hotarari de consiliu si incheierea unor acte aditionale. Ele vizau majorarea tarifelor, finalizarea statiei de epurare Glina finantata din fonduri europene, treceri de imobile in proprietatea SC APANOVA SA, reabilitarea si modernizarea fantanilor arteziene din Bucuresti. Contractul cu Apa Nova ar putea fi reziliat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei: „O retea de apa e un monopol natural. Nu am cum sa am mai multe retele de apa in concurenta una cu alta. Nu are sens economic, pentru noi ca societate. Daca am avea mai multe ar insemna ca aruncam bani pe fereasta. Ne batem joc de bani. Daca e una singura, e un monopol si atunci trebuie reglementat”. Reporter Digi24: Si a fost reglementat bine? Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei: „E o intrebare foarte legitima. Nu stiu sa va spun. Semnalele care au aparut in presa ridica semne de intrebare privind calitatea reglementarii.” Dosarul penal deschis de DNA, care ridica semne de intrebare asupra pretului apei, ar putea duce la anularea contractului. Gheorge Piperea, avocat: „Dispozitia de la punctul 50.1 litera h, care spune asa: daca se intampla o frauda sau un delict in legatura cu prestarea de serviciu, iar aceasta frauda sau delict este fapta al unui administrator Apa Nova sau a unui salariat cu functie de conducere din Apa Nova, atunci primaria, Municipalitatea, are dreptul sa ceara rezilierea contractului. Pentru astfel de situatii nici nu e nevoie sa se gandeasca la vreo despagubire. E o reziliere fara despagubire, pentru ca este culpa, e o reziliere din culpa concesionarului, a Apa Nova.” In urma scandalului, Apa Nova sustine ca „ajustarile tarifare au respectat intocmai prevederile Contractului de Concesiune si ale hotararii de Guvern 1019 din 2000”. PUNCT DE VEDERE APA NOVA: „1 Ajustarile ordinare, adica ajustari se pot aplica doar atunci cand inflatia creste/scade cu cel putin 5% au fost verificate, inclusiv veridicitatea datelor incluse in solicitare, si aprobate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC); 2. Ajustarile extraordinare, adica tarifele care sunt actualizate pentru a compensa clientii/ Apa Nova Bucuresti, (ANB) in urma aparitiei unor evenimente neprevazute precum modificari ale legislatiei sau acordarea de fonduri nerambursabile, au fost verificate de catre Comisia Internationala de Experti tinand cont de evenimentul extraordinar invocat, impactul acestuia asupra fluxului de numerar al ANB, corectitudinea calculelor si au fost emise recomandarile in cadrul unui Raport de Expertiza adresat ANRSC, ANB, Primariei Municipiului Bucuresti (PMB) si Autoritatii Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP), intr-un interval de 30 de zile de la primirea solicitarii.” Lucian Constantin, administrator de bloc: „Suntem tributarii unui contract de tip monopol, unui contract de tip adeziune si daca vrem sa ne curga apa la robinet, asta este sacrificiul pe care trebuie sa il facem.” Atat piata energiei, cat si piata apei potabile raman monopoluri girate de stat. Piata energiei va fi liberalizata, teoretic, in 2017. Despre serviciile de apa potabila nu se pune deocamdata problema.

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000