Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Microsoft, coruptia nemuritoare si parlamentul

Microsoft, coruptia nemuritoare si parlamentul

Intr-o tara normala, scandalul Microsoft ar fi scos oamenii in strada. Intr-o tara normala, parlamentul n-ar fi indraznit sa plece in vacanta pentru a bloca investigatiile procurorilor impotriva fostilor ministri acum parlamentari. Intr-o tara normala, dispretul aratat de politicieni cetatenilor s-ar traduce prin procente bune pierdute la vot – procente care, cel putin in alegerile prezidentiale, conteaza enorm. Din pacate, Romania nu este o tara normala si noi avem fiecare in parte o vina in aceasta chestiune. Lipsa de reactie a cetatenilor hraneste tendinta politicienilor de a abuza de puterile pe care le au, de a se aseza deasupra legii. Victoria Nuland avertiza ca este inacceptabil ca tarile est-europene sa se ascunda sub patura de protectie a Articolului 5, in timp ce guvernele lor incalca regulile elementare ale statului de drept: „In intreaga Europa Centrala, coruptia e un cancer care ameninta visul celor care au luptat pentru el in 1989. Avem lideri care profita de avantajele NATO si UE si par sa fi uitat de valorile pe care se bazeaza aceste institutii. Azi ii intreb: cum puteti dormi linistiti sub protectia Articolului 5 al NATO, in timp ce vorbiti despre «democratie nonliberala», teorie impinsa pana la ultranationalism, despre restrictionarea presei libere sau demonizarea societatii civile? As intreba acelasi lucru despre protejarea de urmarirea penala a oficialilor corupti, despre ignorarea parlamentulului, cand va este convenabil, sau despre protejarea afacerilor murdare, care cresc dependenta tarilor dvs. de o sursa de energie straina, in ciuda politicilor declarate liberale. Azi trebuie sa ne reinnoim promisiunile. Suntem mai puternici impreuna si multi din intreaga lume, care isi doresc aceleasi libertati, depind de noi.“ Afacerea Microsoft e una care se intinde pe mai multi ani si implica mai multe guverne. Fostii ministri care sunt protagonistii principali ai acestui dosar sunt protejati de imunitate impotriva urmaririi penale. Imunitatea poate fi inlaturata de presedinte pentru fostii ministri care nu mai sunt parlamentari, de Senat sau de Camera Deputatilor pentru fostii ministri parlamentari si de Parlamentul European pentru fostii ministri care sunt acum membri in Parlamentul European. Pana acum, doar presedintele a raspuns afirmativ cererii procurorilor – asa cum a facut in toate celelalte cazuri trimise de catre procurori in ultimii 10 ani –, avizand inceperea urmaririi penale pentru Adriana Ticau, Gabriel Sandu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tanasescu si pentru Daniel Funeriu. Parlamentul Romaniei a fugit in vacanta pentru a-i proteja pe Ecaterina Andronescu, Eerban Mihailescu si Valerian Vreme. Parlamentul European deruleaza proceduri pentru ridicarea imunitatii lui Dan Nica. Principalele acuzatii, asa cum sunt prezentate in comunicatul DNA, sunt prezentate mai jos: · Dan Nica, ministru al MCTI in perioada 2000 – iulie 2004 – abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta sispalare de bani. in perioada aprilie – noiembrie 2004, ar fi pretins si primit o parte din suma de circa 20 milioane de dolari virata de Fujitsu Siemens Computers in contul unor societati de tip off–shore. · Eerban Mihailescu, ministru coordonator al SGG in perioada decembrie 2000 – octombrie 2003 – instigare la abuz in serviciu, trafic de influenta, spalare de bani. · Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei si Cercetarii in perioada decembrie 2000 – iunie 2003 si in perioada decembrie 2008 – octombrie 2009 – abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani. · Valerian Vreme, ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale in perioada septembrie 2010 – februarie 2012 – abuz in serviciu. · Adriana Ešicau, ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei in perioada iulie-decembrie 2004 – abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta, spalare de bani. · Gabriel Sandu, ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale in perioada decembrie 2008 – septembrie 2010 – abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani. · Daniel Funeriu, ministru al Educatiei si Cercetarii in perioada 2009 – 2012 – abuz in serviciu · Alexandru Athanasiu, ministru al Educatiei si Cercetarii in perioada 2003 – 2005 – abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani. · Mihai Tanasescu, ministru al Finantelor Publice in perioada 2000-2004 – abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani. Prin plecarea in vacanta a Parlamentului Romaniei, pionii principali ai acestei afaceri – inclusiv din perspectiva acuzatiilor pe care procurorii le aduc – sunt protejati de ancheta penala. Trebuie spus ca din 2012 incoace parlamentul a functionat ca pavaza pentru membrii sai impotriva urmaririi penale in cvasiunanimitatea cazurilor, singura exceptie privindu-l pe deputatul „auto“. In rest, absolut toate cererile de ridicare a imunitatii fostilor ministri s-au lovit de refuzul parlamentului. Inca din martie 2014, cand a fost refuzata ridicarea imunitatii ministrului Chitoiu, CSM, prin vocea domnului Horatiu Dumbrava, a pus problema sesizarii CCR cu un conflict constitutional intre puterile statului: „Eu spun ca e un conflict juridic de natura constitutionala. E inadmisibil sa se intrerupa brusc cursul justitiei. Au fost doua cazuri anul acesta cand nu s-a avizat inceperea urmaririi penale si un caz in care s-a dispus netrimiterea in judecata pentru ca nu s-a dat aviz pe inceperea urmaririi penale“. Problema in discutie este care sunt standardele pe care trebuie sa le respecte parlamentul atunci cand se pronunta pe cererile procurorilor. Poate parlamentul sa blocheze discretionar investigatii serioase impotriva ministrilor si a fostilor ministri sau rolul parlamentului este limitat la a respinge acuzatiile vadit sicanatorii formulate de procurori? Mai exact, care este marja de manevra pe care Constitutia o rezerva institutiilor care sunt competente sa ridice imunitatea ministrilor si care sunt rigorile pe care ele trebuie sa le respecte pentru a nu-si depasi limitele de competenta. In prezent, deciziile de respingere a solicitarii procurorilor se iau in parlament pe baza votului si nu sunt insotite de niciun fel de motivatie. Comisia Europeana a cerut in mod repetat autoritatilor romane sa reglementeze o procedura prin care sa se asigure ca parlamentul decide asupra acestor cereri in anumite termene, ca atributiile parlamentului de verificare a dosarelor penale sunt limitate, ca parlamentarii nu se substituie judecatorilor, ca deciziile cu privire la ridicarea imunitatii sunt motivate si ca nu sunt pur discretionare. Toate aceste solicitari au ramas fara raspuns pana acum. Probabil ca singura solutie de iesire din acest impas pe termen scurt este cea pe care CSM a anuntat-o in martie: declansarea unui conflict de natura constitutionala. Sesizarea catre Curtea Constitutionala ar putea veni fie de la presedintele Romaniei, fie de la presedintele CSM (teoretic, si presedintii celor doua camere si primul ministru au posibilitatea de a formula aceasta sesizare). Pe termen mediu si lung, este probabil momentul ca Romania sa redeseneze sistemul de imunitati al celor care ocupa functii inalte in stat. Daca o protectie generoasa oferita imediat dupa Revolutie putea fi justificata de lipsa de maturitate a institutiilor democratice – inclusiv a justitiei –, acum, la mai bine de 25 de ani, lucrurile nu mai stau la fel. Am vazut in ultimii ani dosare spectaculoase instrumentate de procurori si solutionate de judecatori, dosare care privesc persoane importante din societatea romaneasca. Poate ca este momentul sa discutam despre reducerea imunitatii exclusiv la protectia acordata in privinta opiniilor exprimate, iar in toate celelalte aspecte politicienii pot sa fie adusi la nivelul de protectie acordat cetatenilor obisnuiti. Pana la urma, cum putem cere cetatenilor sa aiba incredere in sistemul judiciar, daca politicienii se ascund dupa imunitate pretextand ca sunt victime ale unor imaginare razbunari politice? Daca asezam evolutiile din Romania in contextul regional, vom descoperi ca in ultima perioada coruptia a devenit si o problema de politica externa. Nimeni nu-si va trimite soldatii sa apere o tara de ea insasi si de prietenii pe care singura si-i alege. Iar argumentul ca Romania e diferita de politicienii romani nu tine in plan extern. Romania este ceea ce aleg sa fie oamenii care merg la vot si isi aleg reprezentantii. Iar daca alesii decid ca directia trebuie sa se schimbe inspre China si Rusia, nimeni nu ne poate proteja cu forta de noi insine.

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000