Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
DOSARUL MICROSOFT. Reteaua spagilor de milioane de euro: Mita ministrilor era platita de fapt de la bugetul de stat

DOSARUL MICROSOFT. Reteaua spagilor de milioane de euro: Mita ministrilor era platita de fapt de la bugetul de stat

Numele-bomba din dosarul Microsoft. Greii politicii din dosarul cu spagi de 60 de milioane de dolari Programul „Sistem Educational Informatizat” (SEI), in valoare de circa 200 de milioane de dolari, aprobat in luna mai 2001 de Guvernul Romaniei condus de Adrian Nastase, constituie motorul care a pus in actiune caracatita spolierii bugetului de stat de sute de milioane de dolari. Pe langa acest program, au aparut si alte programe de informatizare capusate de clientii transpartinici, care au tranzitat guvernele Nastase, Tariceanu, Boc si Ponta. Pe langa ministri vizati de ancheta de pana acum a DNA, in acest dosar penal mai sunt implicati si premierul dintre 2001 si 2004, Adrian Nastase, precum si Victor Ponta, Remus Truica ( seful cancelariei ex-premierului Nastase), Dorin Cocos, Gheorghe Etefan, Alexandru Bittner, Dinu Pescariu si multe alte persoane. Intre cei vizati de procurori sunt si inalti functionari de la mai toate ministerele. Epaga totala luata a fost estimata la circa 60 de milioane de dolari pentru programul de informatizare a scolilor si pentru alte programe de informatizare, intre care si securizarea granitelor. Caracatita din jurul fostului premier Adrian Nastase In dosarul „Microsoft – Fujitsu Siemens Computers- SIVECO”, DNA a cerut urmarirea penala pentru Ecaterina Andronescu, Dan Nica, Eerban Mihailescu, Mihai Tanasescu, Adriana Ešicau, Alexandru Athanasiu, Gabriel Sandu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu. Alte 70 de persoane mai sunt implicate precum Victor Viorel Ponta ( acum premier, pe atunci sef al Corpului de control al premierului Adrain Nastase), Dorin Cocos ( fostul sot al Elenei Udrea), Alexandru Bittner ( apropiatul lui Adrian Nastase), Nicolae Dumitru (NIRO), Dinu Pescariu, Gheorghe Etefan, Khalil Abi Chanin, alte personaje, fiecare cu rolul sau intru devalizarea bugetului public. Dorin Cocos ar fi beneficiat de 8-9 milioane de dolari, Gheorghe Etefan de circa 3 milioane de dolare, ca sa dam doar doua exemple asa cum apar in documentele DNA. Prin ce firme a circulat mita de 20 de milioane de dolari Potrivit documentelor DNA, din contul Fujitsu Siemens Computers a fost platita in contul firmei Profinet, suma de circa 20.000.000 USD. Din contul firmei Profinet, pe care erau imputerniciti Stan Dragos Serban, Thomas Heinstchel si Dinu Pescariu, au fost efectuate plati catre Slytherin Marketing Ltd, iar de aici catre urmatoarele firme/persoane: Running Toatal Group Ltd. – firma controlata de Nicolae Dumitru, circa 7.500.000 USD, Nero Invest – suma de 450.000 USD. Menedil Associated SA – firma controlata de Khalil Abi Chahine, circa 1.250.000 USD Zonko Overseas Ltd. – firma controlata de Dragos Stan, circa 5.000.000 USD, Atlantis AG – firma controlata de Nicolae Culacov, circa 900.000 USD. Adrian Ujeniuc – 440.000 USD Pescariu Dinu - 3.200.000 USD. Contextul in care apare Victor Ponta in scandal Potrivit unei declaratii de martor, in 2004 “Claudiu Florica ( reprezentantul firmei Fujitsu Siemens Romania-nn) s-a intalnit cu Victor Ponta care avea la acea vreme functia de sef al Corpului de Control al premierului Adrian Nastase si a incercat sa-l determine pe Victor Ponta sa demareze o ancheta a Corpului de Control la sediul Ministerului Educatiei si prin aceasta presiune sa oblige practic, firma Siveco sa reintroduca firmele protejate de Claudiu Florica in cele doua extensii de contract, una in valoare de 20 milioane de dolari si cealalta de 96 milioane de dolari, semnate in timpul guvernarii PSD. In schimbul acestei sustineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens in baza unei donatii facuta prin partenerii Fujitsu Siemens Computers, de la acea data”. Claudiu Florica, sforarul Potrivit documentelor DNA „in anul 2003, Claudiu Florica impreuna cu Khalil Abi Chanin – patronul firmei Romanel, importatorul exclusiv al produselor LG si Nicolae Culacov – patronul Omnitech au inceput actiunile de influentare a factorilor de decizie din Guvernul Romaniei pentru a se incredinta contractul privind inchirierea de licente Microsoft pentru Guvernul Romaniei si institutiile subordonate, firmei FSC Austria, GesmbH. Khalil Abi Chanin s-a ocupat de intermedierea relatiei cu MCTI si SGG si a intermediat lui Claudiu Florica intalnirile cu factorii de decizie din aceste institutii, respectiv Dan Nica, Serban Mihailescu, Ion Morar, Eugen Bejinariu. Nicolae Culacov se ocupa de influentarea factorilor de decizie din cadrul Ministerului Finantelor Publice, respectiv Mihai Tanasescu si Enache Jiru. Ca urmare a acestor intalniri, in octombrie 2003, Claudiu Florica a calatorit la Roma impreuna cu ministrul Dan Nica pentru a stabili cu acesta termenii si modalitatea in care urma sa se incheie acest contract de licentiere si pentru a dovedi in acelasi timp managementului Microsoft Romania ca avea influenta si contactele necesare cu oameni politic importanti pentru a incheia acest contract. Claudiu Florica a reusit sa creeze un mecanism functional prin care puteau fi obtinute de la stat, fara licitatie sume in jur de 100 – 150 milioane dolari. Prin eludarea licitatiilor se puteau vinde catre stat produse la preturi mult mai mari decat cele care ar fi fost obtinute in urma unei licitatii publice si astfel sa fie ascunse in pretul contractual sumele necesare platii mitelor. Pentru aceste aditionari ale contractului Claudiu Florica discuta direct cu reprezentantii Guvernului si fiecare aditionare presupunea plata unei sume din valoarea actului aditional catre cei care faceau posibila si aprobau respectivul act. Ca urmare in 2004, Claudiu Florica a convins persoanele de decizie din SGG si MCTI sa abroge primul HG din decembrie 2003, si sa fie emis un HG in aprilie 2004, care fata de primul aducea in plus plata in 9 rate, garantata prin bilete la ordin avalizate de Ministerul Finantelor dar si schimbarea dintr-un contract de vanzare – cumparare de licente intr-un contract de inchiriere de licente pe 5 ani cu posibilitate de extindere prin mecanismele specificate in contractele tehnice Microsoft sub numele de True-up.Achizitia licentelor prin cumpararea ar fi dat dreptul de a fi folosite pe toata perioada de viata a calculatoarelor pe care erau instalate”. Tot despre Claudiu Florica, in alt document se scrie: “In perioada 2003 – 2005, Claudiu Florica a exercitat presiuni pe toate canalele oficiale si neoficiale pentru a fi reinclus in proiect, dar fara succes. Astfel, Claudiu Florica s-a intalnit in primavara anului 2004 cu Alexandru Bittner care controla toate proiectele de IT in perioada guvernarii PSD-iste, 2000 – 2004, iar acesta i-a oferit lui Claudiu Florica sustinerea pe langa Adrian Nastase in proiectele sistemului de securizare a frontierelor de stat si proiectul licentierii Guvernului Romaniei pentru produse Microsoft cu conditia sa renunte sa mai faca presiuni pentru a reintra in proiectului Sistemului Educational Informatizat. REEšEAUA Bittner-Truica Potrivit DNA, „Rolul Microsoft, detinatorul legal al dreptului legal al dreptului de utilizare a licentelor, a fost de a livra bunul contractat. Pe de alta parte, certificatele de acceptanta emise de Microsoft au fost intocmite in fals de catre Claudiu Florica prin intermediul presiunilor pe care le-a pus asupra lui Ovidiu Artopolescu si Florin Pletea, angajati Microsoft, pentru a putea justifica in FSC necesitatea, livrarea si acceptarea serviciilor fictive din cadrul contractelor cu Profinet si Colina. Practic, certificatul de acceptanta nu avea nici o valoare reala. Din partea administratiei publice centrale, a fost implicat in derularea acestui contract, in 2004, urmatorii Adrian Nastase – prim ministru 2000 – 2004, Remus Truica – seful Cancelariei Primului Ministru, Serban Mihailescu, Eugen Bejinariu – secretari generali ai Guvernului, Ion Moraru - secretar de stat SGG, Nicolae Teodorescu – director SGG, Doina Petrache – director financiar SGG., Daniela Bolea – director IT SGG, George Chivu – angajat SGG, Dan Nica – ministru MCTI, Diana Voicu – director MCTI, Adrian Ticau – secretar de stat MCTI, Mihai Tanasescu – ministru MFP Enache Jiru – secretar de stat MFP, Paul Ichim – secretar de stat MFP, Stefan Nan – consilier ministru MFP, iar din partea firmelor contractante Silviu Hotaran – director general al Microsoft Romania, Ovidiu Artopolescu – director Microsoft Romania, Florin Pletea – angajat al Microsoft Romania, Andreea Mihai – angajat Microsoft Romania, Viktor Malinowski – director FSC Austria, Markus Dekan – director general FSC Austria, Heinz Mazinger – director financiar FSC Austria, Dragos Nicolaescu – angajat FSC Romania, Miruna Calapar – angajat FSC Romania, Heike Meier – director general AVAL, Dana Dragoi – director AVAL. In prima parte a anului 2004, Claudiu Florica a avut o intalnire cu Alexandru Bittner care in perioada respectiva controla in numele si pentru Adrian Nastase orice contract de tehnica de calcul si software cu Guvernul Romaniei si ministerele sale, acestea solicitand un procent din respectivele contracte prin firmele off-shore pe care le controla, ca plata pentru obtinerea semnaturilor la nivelul primului – ministru, Adrian Nastase. In urma intalnirii lui Claudiu Florica cu Alexandru Bittner sumele destinate mitelor au crescut si ca urmare managementul FSC a fost conditionat sa semneze o crestere a pretului contractului de servicii fictive cu Profinet de la 14 milioane dolari la 15,5 milioane dolari, suma platita de FSC integral. Toate serviciile din contractul FSC cu Profinet erau servicii fictive, contractul fiind folosit exclusiv pentru justificare scoaterii din FSC a sumelor de bani necesare platii mitelor catre persoanele implicate in decizia si derularea contractului.” Cum au primit banii „intermediarii” intre care Dinu Pescariu, dar si Dorin Cocos si Gheorghe Etefan Potrivit unor acte din dosar, Dorin Cocos ar fi primit circa 8-9 milioane de euro, pe cand Dinu Pescariu si Gheorghe Etefan figureaza cu circa 3 milioane de euro. Cum au intrat in combinatii? Raspunsul il gasim in diverse declratii din dosar. Iata un fragment de declaratie” „In luna mai 2004, din contul firmei Profinet a fost virata in contul firmei Slytherin Marketing Ltd, suma de peste 20.000.000 dolari. Cred ca din contul firmei Slytherin Marketing Ltd a fost transferata suma de circa 3.000.000 USD in contul lui Dinu Pescariu. Din cate am inteles din aceasta suma de bani Dinu Pescariu a efectuat plati catre Dumitru Nicolae (circa 500.000 dolari) si Khalil Abi Chahine (300.000 dolari). De asemenea din contul firmei Slytherin Marketing Ltd au mai fost efectuate plati catre Running Toatal Group Ltd. – firma controlata de Nicolae Dumitru, circa 7.500.000 USD, Menedil Associated SA – firma controlata de Khalil Abi Chahine, circa 1.000.000 USD, Zonko Overseas Ltd. – firma controlata de Dragos Stan, circa 5.000.000 USD, Atlantis AG – firma controlata de Culacov, circa 900.000 USD. Nu cunosc in ce a constat contributia acestora. Se discuta despre faptul ca Khalil Abi Chahine verifica contractele, Culacov avea rolul de asigura obtinerea scrisorii de confort, Ujeniuc Adrian se ocupa de partea tehnica a contractului. Nu cunosc care a fost rolul lui Pescariu Dinu, dar cred ca acesta a asigurat relatia cu Dumitru Nicolae.” Declaratie martor „La scurt timp dupa semnarea contractului dintre Guvernul Romaniei si firma Fujitsu Siemens Computers, m-am intalnit ocazional cu Dragos Stan si Florica Claudiu, care m-au invitat sa sarbatorim impreuna semnarea contractului la Zurich. Imi amintesc ca m-am deplasat la Zurich impreuna cu Florica Claudiu. Aici i-am gasit pe Dragos Stan si un austriac pe nume Thomas. In prima seara m-am intalnit cu Florica Claudiu, Dragos Stan, Thomas si inca doua persoane din Fujitsu Siemens Computers al caror nume nu mi-l amintesc, la terasa hotelului in care eram cazati. In seara respectiva in timp ce ne aflam la terasa, in prezenta lui Claudiu Florica, Dragos Stan mi-a spus ca exista o rugaminte comuna a lor si a celor de la Fujitsu Siemens Computers pentru a deschide o firma de tip off-shore, in contul careia Fujitsu Siemens Computers sa transfere anumite sume de bani. La acel moment nu mi-a dat detalii cu privire la motivul pentru care intentionau sa transfere aceste sume de bani in contul societatii.” Dosarul DNA este stufos si abunda de probe, iar daca-ti va urma cursul final ar putea provoca un adevarat cutremur la varful politicii romanesti. Bineinteles, daca si Parlamentul va incuviinta urmarirea penala a ministrilor implicati. Dosarul Microsoft, referatul procurorilor: Fostul ministru Gabriel Sandu ar fi cerut mita 1,8 milioane euro de la avocatul Bostina / Ministerul Educatiei stia din 2005 ca preturile din Programul SEI erau exagerate cu cel putin 50% Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale in perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, ar fi cerut 1,8 milioane de euro mita de la avocatul Doru Bostina pentru a asigura derularea contractului de licentiere Microsoft, se arata in documentele Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) citate de agentia Agerpres. DNA a solicitat Parlamentului, presedintelui si Parlamentului European ridicarea imunitatii pentru noua fosti ministri implicati in dosarul licentelor IT. Acuzatiile la adresa lui Gabriel Sandu sunt abuz in serviciu, luare de mita si trafic de influenta. Potrivit datelor de la dosar, procurorii il mai acuza pe Gabriel Sandu ca a pretins si primit de la Florica Claudiu, prin intermediul lui Dinu Pescariu, suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost virati intr-o societate de tip off-shore, pentru a inlesni Asocierii D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, incheierea acordului cadru pentru 2009-2012, in vederea achizitiei dreptului de utilizare produse software prin inchiriere cu optiune de cumparare. DNA mai sustine ca Gabriel Sandu a initiat si contrasemnat HG nr.460 din 15 aprilie 2009 pentru atribuirea competentei MCSI de a desfasura procedura de licitatie deschisa, licitatie restransa sau negociere cu publicare prealabila a unui anunt de participare, dupa caz, in vederea incheierii unui acord-cadru, care are ca obiect achizitia dreptului de utilizare de produse software prin inchiriere cu optiune de cumparare si a incheiat Acordul cadru cu Asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, in conditiile in care documentatia de achizitie a inclus criterii restrictive de natura a favoriza asocierea respectiva si fara a avea in vedere preturile practicate de aceasta raportat la cele practicate de Microsoft. MEC stia din 2005 ca preturile echipamentelor din Programul SEI erau exagerate cu cel putin 50% Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) cunostea inca din anul 2005 ca preturile echipamentelor care urmau sa fie achizitionate de la firma Siveco in cadrul Programului "Sistem Educational Informatizat" (SEI) erau "exagerate", cu cel putin 50% mai mari decat produsele similare de pe piata, potrivit referatului DNA. Programul SEI a fost aprobat in anul 2001 si consta in dotarea unitatilor de invatamant preuniversitar cu aproximativ 1.500 de laboratoare informatice, prin achizitionarea de calculatoare si alte echipamente IT, in valoare de 200 milioane euro. Potrivit DNA, prin Ordinul Ministrului Educatiei si Cercetarii din 21 martie 2005, a fost constituita o comisie (formata din profesori universitari de la ASE Bucuresti, Universitatea Politehnica din Timisoara, Universitatea Tehnica Cluj Napoca si specialisti din MEC), pentru a analiza documentele aferente Proiectului SEI, contractele incheiate de MEC cu societatea Siveco si pentru a analiza pretul pietei pentru produsele contractate cu firma Siveco. Principalele concluzii ale raportului intocmit de acea comisie erau urmatoarele: "preturile de achizitie ale echipamentelor sunt mai mari decat cele existente pe piata pentru produse similare cu cel putin 50%; monitoare de 15 inch color oferite 4 ani consecutiv cu preturi variind intre 198 USD si 184 USD, reprezinta la ora actuala dublul pretului de piata; calculatoarele au fost contractate ca "brand name", reducandu-se astfel posibilitatea de achizitie din surse alternativ; in acelasi timp ele au fost aduse sub forma de componente si asamblate in Romania, pierzandu-se astfel calitatea de "brand name"; in aceste conditii preturile pentru sistemele livrate sunt duble fata de preturile pietei pentru produse similare. (...) Preturile echipamentelor sunt foarte ridicate, inexplicabil solicitandu-se preturi identice pentru echipamente cu performante diferite". De asemenea, comisia sustinea ca preturile de achizitie a solutiilor software nu sunt fundamentate si depasesc preturile pietei. Se mai arata ca inexistenta unor specificatii clare ale MEC si a unor licitatii reale a dus la preturi de achizitie exagerate atat pentru echipamente, cat si pentru software. Pe cale de consecinta, comisia constituita din specialisti recomanda suspendarea etapei a IV-a a Proiectului SEI pentru analiza, elaborare de specificatii clare si efectuarea unei licitatii. Etapa a IV-a consta in achizitionarea de tehnica de calcul si servicii prin intermediul unei finantari de tip leasing financiar in valoare de 96 milioane dolari. Comisia mai recomanda declansarea la nivel central si local a unor activitati de analiza a modului in care s-au realizat fazele I - III ale proiectului si a rezultatelor obtinute, precum si utilizarea catedrelor de specialitate din invatamant pentru consultanta, proiectarea si implementarea unor aplicatii informatice necesare ministerului. "Constatarile inspectorilor ANAF, a comisiei de audit si respectiv a comisiei de specialitate instituita prin Ordin al ministrului se coroboreaza cu declaratiile martorilor audiati in cauza, precum si cu aspectele sesizate de firmele a caror participare la o procedura de achizitie a fost restrictionata conducand la concluzia ca prin negocierea cu firmele Siveco, IBM, HP, Compaq, incheierea contractului cu firma Siveco si acceptarea cesionarii de catre aceasta a contractului s-a urmarit de fapt favorizarea firmei Siveco si a firmelor colaboratoare in conditiile in care specificatiile tehnice ale livrabilelor din caietele de sarcini conduceau catre firma IBM sau Compaq, iar specificatiile tehnice pentru software catre firma Siveco, este cert ca a fost inlaturata posibilitatea unei participari competitive intr-o procedura de achizitie", se mai arata in referatul DNA.

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000