Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Cutremur in justitia din Romania, Alina Bica, procurorul-sef al DIICOT, ARESTATA preventiv pentru 30 de zile

Cutremur in justitia din Romania, Alina Bica, procurorul-sef al DIICOT, ARESTATA preventiv pentru 30 de zile

974x468 Cutremur in justitia din Romania, Alina Bica, procurorul-sef al DIICOT, ARESTATA preventiv pentru 30 de zile
974x468
UPDATE 3: SEFA DIICOT, Alina Bica, ARESTATA pentru 30 de zile Sefa DIICOT, Alina Bica, a fost arestata, sambata dimineata, de instanta suprema, in dosarul de coruptie in care este cercetata pentru abuz in serviciu, dupa despagubirea acordata pentru un teren supraevaluat din Capitala de o comisie de la ANRP din care procurorul a facut parte. Aceeasi masura preventiva a fost dispusa pentru celelalte trei persoane retinute in acest dosar: Lacramioara Alexandru, Dragos Bogdan, fost vicepresedinte al ANAF, care au facut parte, si ei, din comisia care a acordat despagubirile, si cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nutiu, toti acuzati de abuz in serviciu. Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu este definitiva si poate fi contestata la aceeasi instanta. UPDATE 2: La solicitarea procurorilor DNA, CSM a dat avizul pentru arestarea Alinei Bica. Procurorul sef DIICOT va fi adusa cu propunere de arestare preventiva, vineri. Joi seara, CSM nu incuviintase decat retinere si arest la domiciliu in cazul sefei DIICOT. UPDATE: 22.45 Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie - Sectia de Combatere a Coruptiei au dispus punerea in miscare a actiunii penale si retinerea pentru 24 de ore, incepand cu data de 20.11.2014, a inculpatei BICA ALINA MIHAELA, membra a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, din cadrul A.N.R.P., la data faptelor, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, se arata intr-un comunicat postat pe site-ul DNA. Alina Bica a fost suspendata si de CSM. Potrivit procedurilor, dupa ce CSM-ul acorda incunviintarea DNA-ului pentru retinere, institutia suspenda magistratul automat din toate functiile detinute. De asemenea, potrivit unui comunicat al DNA, procurorii au inceput urmarirea penala si au dispus retinerea pentru 24 de ore in cazul Lacramioarei Alexandru si a lui Dragos Bogdan (fost vicepresedinte al ANAF). Cei trei sunt acuzati, in perioada in care erau membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, de infractiuni de coruptie in legatura cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, in suprafata de13,0535 ha, situat in Bucuresti, zona Plumbuita, sector 2. Care sunt acuzatiile procurorilor DNA: -In data de 15.03.2011, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, din care faceau parte Bica Alina Mihaela si Alexandru Lacramioara si Bogdan Dragos-George, a aprobat raportul de evaluare, intocmit de un expert evaluator, corespunzator dosarului nr. 22714/FFCC, cu incalcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente. -Astfel, membrii Comisiei, luand la cunostinta de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat ca expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reala) la 377.282.300 lei(valoarea unui teren asemanator situat intr-o zona centrala a Capitalei). -Acestia au fost constienti insa ca terenul era supraevaluat, aspect ce reiese si din faptul ca, anterior, in sedinta din 24.02.2011, cand dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amanarea luarii unei decizii pentru urmatoarea sedinta, fiind solicitata participarea evaluatorului si intocmirea unui scurt istoric al dosarului. -Dupa emiterea deciziei de despagubire, la data de 15.03.2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obtinut titluri de conversie in actiuni la FONDUL PROPRIETATEA, listat la bursa din data 25.01.2010, in cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru patrat). -Prin indeplinirea in mod necorespunzator a atributiilor de serviciu, de catre membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, a fost produs statului roman un prejudiciu in valoare de 263.327.559 lei,(echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentand supraevaluarea), concomitent cu obtinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase. In cauza, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii. Alina Bica, sefa Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), a fost ridicata joi dupa-amiaza de colegii ei de la DNA si dusa cu mandat de aducere la audieri, potrivit unor surse judiciare. Aceasta ar fi acuzata de abuz in serviciu intr-un dosar privind retrocedari ilegale, in care a fost retinuta deja o persoana. De asemenea, la sediul DNA mai sunt audiati si Lacramioara Alexandru, membru in Comisia de retrocedari din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), dar si omul de afaceri Gheorghe Stelian si Dragos Bucur. Potrivit anchetatorilor, in 2011 magistratul Alina Bica a facut parte din Comisia de retrocedari din ANRP, cand omul de afaceri Gheorghe Stelian, un apropiat al lui Dorin Cocos, ar fi fost despagubit cu 150 de milioane de euro pentru un teren din Capitala care a fost supraevaluat. Din comisie au facut parte, potrivit surselor citate, actuala sefa a DIICOT Alina Bica, Dragos Bogdan, fost vicepresedinte al ANAF, si Lacramioara Alexandru, care a fost deja retinuta in acest dosar. Surse judiciare sustin ca, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii s-ar fi intrunit in aceasta dupa-amiaza membrii Sectiei pentru Procurori care se pare ca au discutat o cerere venita din partea DNA in acest caz. Cel mai probabil procurorii anticoruptie cer aviz pentru retinerea Alinei Bica. Consiliul Superior al Magistraturii avizeaza perchezitionarea si masurile preventive in cazul magistratilor. Audierile din aceasta seara vin la scurt timp dupa ce in presa au aparut fotografii cu Alina Bica, politicianul Elena Udrea si prietena sa Ana Maria Topoliceanu la cumparaturi in capitala Frantei. Desi facute in luna februarie, imaginile au fost date publicitatii inainte de alegeri. Procurorul sef al DIICOT, Alina Bica, a declarat atunci, printr-un comunicat de presa, ca „intelege sa nu comenteze in spatiul public aspecte care tin de viata privata, desfasurate in cadrul efectuarii unui concediu de odihna”. De asemenea, aceasta a cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) „sa declanseze, de indata, prin Inspectia Judiciara a CSM, verificari privind imaginile difuzate de un site, preluate de mai multe posturi de televiziune, precum si comentariile efectuate in spatiul public cu acest prilej, de natura a aduce atingere reputatiei profesionale”, se mai arata in comunicat. UPDATE COMUNICAT DNA Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Coruptiei au dispus: - punerea in miscare a actiunii penale si retinerea pentru 24 de ore, incepand cu data de 20.11.2014, a inculpatilor ALEXANDRU LACRAMIOARA si BOGDAN DRAGOS-GEORGE, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, din cadrul A.N.R.P., la data faptelor, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. - si inceperea urmaririi penale fata de BICA ALINA MIHAELA, membra a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, din cadrul A.N.R.P., la data faptelor, cu privire la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Din ordonantele intocmite de procurori a reiesit ca, in cauza, exista date si probe din care rezulta suspiciunea rezonabila care contureaza urmatoarea stare de fapt: La data de 15.10.2014 Directia Nationala Anticoruptie s-a sesizat din oficiu cu privire la savarsirea unor infractiuni de coruptie, in legatura cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, in suprafata de13,0535 ha, situat in Bucuresti, zona Plumbuita, sector 2. Concret, la data de 15.03.2011, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, din care faceau parte suspecta Bica Alina Mihaela si inculpatii Alexandru Lacramioara si Bogdan Dragos-George, a aprobat raportul de evaluare, intocmit de un expert evaluator, corespunzator dosarului nr. 22714/FFCC, cu incalcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente. Astfel, membrii Comisiei, luand la cunostinta de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat ca expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reala) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemanator situat intr-o zona centrala a Capitalei). Acestia au fost constienti insa ca terenul era supraevaluat, aspect ce reiese si din faptul ca, anterior, in sedinta din 24.02.2011, cand dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amanarea luarii unei decizii pentru urmatoarea sedinta, fiind solicitata participarea evaluatorului si intocmirea unui scurt istoric al dosarului. Dupa emiterea deciziei de despagubire, la data de 15.03.2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obtinut titluri de conversie in actiuni la FONDUL PROPRIETATEA, listat la bursa din data 25.01.2010, in cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru patrat). Prin indeplinirea in mod necorespunzator a atributiilor de serviciu, de catre membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, a fost produs statului roman un prejudiciu in valoare de 263.327.559 lei, (echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentand supraevaluarea), concomitent cu obtinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase. Inculpatilor si suspectei li s-au adus la cunostinta calitatea procesuala si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 309 si 307 Cod de procedura penala. In cauza, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii. Facem precizarea ca inceperea urmaririi penale si punerea in miscare a actiunii penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitati care nu pot, in nici o situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie. In continuarea comunicatului nr. 1654/VIII/3 din 20 noiembrie 2014, referitor la reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren in suprafata de 13,0535 ha, situat in Bucuresti, zona Plumbuita, sector 2, Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa transmita urmatoarele: Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Coruptiei au dispus punerea in miscare a actiunii penale si retinerea pentru 24 de ore, incepand cu data de 20.11.2014, a inculpatei BICA ALINA MIHAELA, membra a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, din cadrul A.N.R.P., la data faptelor, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Inculpatei i s-au adus la cunostinta calitatea procesuala si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedura penala. In cauza, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii. Facem precizarea ca punerea in miscare a actiunii penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, in nici o situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie. Cine este Alina Bica? Alina Bica a fost numita la conducerea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism in mai 2013, prin decret prezidential, la propunerea ministrului interimar de atunci al Justitiei, premierul Victor Ponta. Este procuror din 1996, cand a intrat in magistratura la Parchetul Sfantu Gheorghe. In 2003 avanseaza la Parchetul instantei supreme, la Serviciul de Combatere a Marii Criminalitati Economice, devenit ulterior DIICOT. Intre 2009 si 2012 a fost secretar de stat in Ministerul Justitiei, fiind parte a comisiilor care au lucrat la noile coduri penale. In septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru functia de procuror general. Tot atunci, in presa a fost publicata o convorbire telefonica interceptata pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul sef al ANAF Sorin Blejnar, discutie in care Bica se interesa de functia pe care urma sa o ocupe la ANAF o cunostinta a ei. Alina Bica in stenograme cu Blejnar Propusa acum la sefia DIICOT, Alina Bica a fost secretar de stat in perioada mandatelor detinute la Ministerul Justitiei de Catalin Predoiu, care a reusit sa obtina succesiv rapoarte pozitive privind Mecanismul de Cooperare si Verificare, impus de Comisia Europeana. Dupa ce Guvernul condus de Razvan Mihai Ungureanu a fost demis in urma unei motiuni de cenzura in luna mai, Alina Bica, procuror DIICOT, a fost numita consilier al procurorului sef al acestei directii, Codrut Olaru. Alina Bica a intrat in magistratura in 1996 la Parchetul Judecatoriei Sfantu-Gheorghe. in 2003 a avansat la Parchetul General, iar din 2004 a activat in cadrul DIICOT. Numele Alinei Bica apare in dosarul lui Sorin Blejnar. Alina Bica a fost interceptata in timp ce discuta cu fostul sef al ANAF despre diverse posturi din cadrul agentiei. In 2010, Alina Bica era la Ministerul Justitiei, iar Sorin Blejnar era seful ANAF. Cei doi au fost interceptati in timp ce discutau despre promovarea unei cunostinte a Alinei Bica intr-o functie la ANAF. ALINA BICA: Domnu de la resurse umane a spus asa, a intrebat-o cu ce se ocupa, ce-a facut, alea, alea si la un moment dat i-a zis ca are aceasta functie vacanta si ca ar fi foarte potrivita. Da, daca nu vrei sa fie, nu ma deranjeaza. SORIN BLEJNAR: Nu, e ok, eu chiar o luam… ALINA BICA: De birou! De birou! E un loc foarte bunut! SORIN BLEJNAR: E un loc bun, da. SORINBLEJNAR: Bun, ea e sef de biroul la contestatii la Brasov. ALINA BICA: Si e sef de birou si aici. SORIN BLEJNAR: Si e sef de birou la birou central de asistenta contribuabil. ALINA BICA: Da puiule SORIN BLEJNAR: Auzi, cand o sa ma retrag din sistem, o s-o dau afara si-o sa ma duc in locul ala! ALINA BICA: De ce? E foarte bun locul? SORIN BLEJNAR: Birou de asistenta contribuabil? Tu ce vorbesti? ALINA BICA: Deci habar n-am ce inseamna! SORIN BLEJNAR: Foarte bine, foarte bine! E un program lejer, e un program de discuti prin adresa cu contribuabilii, ii indrumi pe aia din tara despre ce e vorba. ALINA BICA: E o frectie? SORIN BLEJNAR: Nu e o frectie, e un loc frumos. In declaratia de avere Bica spune ca detine un teren, un imobil si un credit de 56.000 euro. Cine este afaceristul Stelian Gheorghe Stelian Gheorghe este patronul firmei Steda Residence, care se ocupa cu lucrari de constructii de cladiri rezidentiale si nerezidentiale, potrivit datelor depuse la Ministerul Finantelor. De asemenea, acesta este proprietarul unui hotel de cinci stele din statiunea Mamaia. Initial, hotelul fusese cumparat, la licitatie, de catre un oarecare Silviu Iordache, o persoana fizica din Bucuresti, proprietar de club si colaborator al unor societati imobiliare. Presa relata in 2012 ca Iordache ar fi fost, insa, doar paravanul adevaratului patron, Stelian Gheorghe, al carui nume se regaseste in firma nou infiintata, care a preluat hotelul Mamaia, din statiunea cu acelasi nume. Cumpara drepturile de revendicare de la fostii proprietari Totodata, potrivit presei, Gheorghe Stelian a cumparat cu doar 10.000 de dolari drepturile litigioase pentru o parcela din Floreasca de la fosta proprietara, care revendicase terenul, dar care nu avea relatiile necesare pentru a-l primi inapoi de la stat. Stelian ar fi vandut mai departe terenul, cu 900.000 de euro, catre Elena Udrea si sotul acesteia, Dorin Cocos. Jurnalistul Adelin Petrisor, victima scandalului „Udrea-Bica“. TVR: Comisia de Etica nu a primit nicio sesizare cu privire la aceasta situatie Ziaristul Adelin Petrisor ar putea fi anchetat de Comisia de Etica a TVR, dupa ce a publicat pe blogul personal un interviu cu procurorul Alina Bica despre vizita acesteia la Paris cu Elena Udrea, scrie exclusivenews.ro. Inspectia Judiciara din CSM s-a sesizat in cazul fotografiilor publicate joi in presa, in care procurorul-sef DIICOT, Alina Bica, apare la cumparaturi, in Paris, alaturi de presedintele PMP, Elena Udrea, si de Ana Maria Topoliceanu, o apropiata a acesteia, in weekendul de Ziua indragostitilor. Adelin Petrisor a postat pe blogul sau un interviu luat de o colega din TVR Alinei Bica si nedifuzat. Ponta spune ca nu va schimba sefii Parchetelor. Mecanismul fraudei de la despagubiri: Cum au ajuns "samsarii de terenuri" si "rechinii imobiliari" sa castige sute de milioane de euro. Cunoscuti ca "samsari de terenuri si case", marii imbogatiti ai procesului de retrocedare a proprietatilor care fusesera confiscate de comunisti s-au rotit, in permanenta, in ultimii 25 de ani, intr-un cerc restrans al oamenilor cu influenta in Guvern, in Parlament, in partidele de la putere si din opozitie. Nu proprietarii de drept carora comunistii le nationalizasera terenurile si casele, nu mostenitorii lor directi primeau despagubiri de sute de milioane de euro de la statul roman. Marii beneficiari erau oameni de afaceri care le cumparau drepturile litigioase si care aveau "intrari" la cei care decideau cui sa-i plateasca mai repede statul despagubirile. HotNews.ro va prezinta mecanismul prin care samsari, avocati si politicieni au facut averi de sute de milioane de euro in dauna statului roman. Reamintim ca procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT), Alina Bica, este urmarita penal de colegii de la DNA, pentru presupuse infractiuni de coruptie din perioada in care ea era membra a Comisiei Centrale de Stabilire a Despagubirilor din ANRP. In dosarul lui Bica apare si omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, apropiat al omului de afaceri Dorin Cocos, fostul sot al Elenei Udrea. "Stelu" figureaza in topul celor care au cumparat drepturi litigioase si care au luat despagubiri pentru terenuri, intr-un raport al Curtii de Conturi care acopera perioada 2007-2012. Totalul despagubirilor acordate unor solicitanti in aceasta perioada se ridica la circa 3 miliarde de euro in actiuni la Fondul Proprietatea, conform raportului Curtii de Conturi. Legile despagubirii. Pana anul trecut, cand Guvernul a schimbat legislatia, procesul de restituire a proprietatilor nationalizate de comunisti sau acordarea de despagubiri in cazurile in care restituirea in natura era imposibila a fost guvernat de un manunchi stufos de legi, ordonante, hotarari de guvern si ordine de ministri, dupa Revolutie. Doua legi au fost insa principalele acte normative pe baza carora s-a derulat procesul de restituire si despagubirie: Legea 18/1991, pentru fondul funciar, si Legea 10/2001, pentru casele nationalizate. Primariile. Cu legile in mana, fostii proprietari sau urmasii lor mergeau la primarie sa-si ceara proprietatile. Daca aveau noroc si uneori dupa procese lungi in instanta, isi primeau proprietatile in natura. Complicatiile apareau cand restituirea nu se putea face in natura, pentru ca, de exemplu, terenurile erau grevate de amenajari de utilitate publica. Atunci, proprietarii de drept urmau sa primeasca alte imobile la schimb, dar, daca nici acestea nu erau disponibile, se acordau despagubiri in bani si, mai tarziu, in titluri la Fondul Proprietatea. Prefecturi. Cazul era transmis la prefectura, care trebuia sa faca un control de legalitate. ANRP. Petentii erau trimisi mai departe la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, din subordinea Guvernului. In mecanismul care a functionat pana prin 2012, aici apareau complicatiile cele mai mari, pentru ca persoanele indreptatite trebuia sa astepte ani intregi sa li se solutioneze dosarele. Proprietarii de drept erau, bineinteles, foarte in varsta si se temeau ca nu mai apuca sa-si primeasca despagubirile. La fel si mostenitorii mai tineri - de foarte multe ori se aflau in strainatate, unde se refugiasera parintii sau bunicii lor. De multe ori, mostenitorii marilor averi confiscate de comunisti erau cetateni straini, oameni ocupati care efectiv nu aveau timp sa stea la cozi si pe culoarele ANRP-ului si ale altor institutii romanesti pentru a-si primi drepturile. Aici interveneau asa-numitii "samsari de terenuri", dintre care cativa accedeau la statutul de "rechini imobiliari". Ei ofereau o suma consistenta, tentanta pentru proprietarii sau mostenitorii de drept, dar mult mai mica decat valoarea reala a despagubirilor pe care acestia trebuia sa le priemasca de la stat. Astfel, "samsarii" cumparau drepturile litigioase ale celor in drept, pentru ca apoi sa ia ei despagubirea. In mod normal, ANRP solutiona dosarele in ordine aleatoare. Insa autoritatea avea si o "portita" - rezolva cu prioritate asa-numitele "cazuri sociale" - in special persoane cu dizabilitati. Asa se face ca avocati bine insurubati in politica reuseau sa-i bage in fata pe unii solicitanti, dupa ce le scoateau, la medici, certificate medicale de persoane cu dizabilitati. Dupa ce ANRP le solutiona solicitantilor de drept dosarele prioritar, aceiasi avocati sau "samsari" pentru care lucrau acestia cumparau drepturile litigioase pentru a lua ei despagubirile cand se facea plata. Pe langa rezolvarea dosarelor "peste rand", la ANRP miza statea in evaluare. Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor (CCSD), din cadrul ANRP, era cea care stabilea ce despagubiri le reveneau proprietarilor. Printre membrii acestei comisii erau si demnitari cu functii inalte, secretari si subsecretari de stat, toti fiind impinsi acolo pe filiera politica. La umbra unor evaluari facute de experti evaluatori independenti, ei aprobau despagubirile. O astfel de expertiza care costa in jur de 250 de euro, putea aduce zeci de milioane de euro unui "samsar". De multe ori, expertizele erau umflate si de zece ori, au declarat, pentru HotNews surse din sistem. Pe scurt, dosarul mergea in ordinea aceasta: ANRP aproba cererea proprietarului de drept/mostenitorului de a-i fi solutionat prioritar dosarul, din motive sociale, imobilele erau evaluate, intre timp "samsarul" oficializeaza cumpararea drepturilor litigioase, imediat CCSD aproba raportul de evaluare a imobilelor si admite despagubirea, iar in final banii se converteau in actiuni la Fondul Proprietatea. Toata procedura dura in jur de 10 luni, in medie. Pana la guvernarea Tariceanu inclusiv, despagubirile se plateau cu banii jos. Guvernarea Boc a oprit despagubirile in bani, recurgand la titluri de conversie in actiuni la Fondul Proprietatea. Masura s-a dovedit, insa, si mai profitabila pentru samsari si rechinii imobiliari. Initial, se acorda o actiune la un leu despagubire. La listarea sa in ianuarie 2010, actiunile FP au pornit de la 55 de bani, asa ca "rechinii imobiliari" au dat lovitura, dubland valoarea despagubirilor. In prezent, actiunile FP sunt cotate la Bursa de Valori Bucuresti la 0,92-1 leu pe actiune. Functionarii si oamenii de afaceri despagubiti De-a lungul vremii din aceasta Comisie Centrala de Stabilire a Despagubirilor au facut parte Alina Bica, procuror-sef al DIICOT suspendat din functie acum. Ea este urmarita penal de DNA pentru presupuse fapte de abuz in serviciu. In acelasi dosar mai sunt urmariti penal fosta presedinta a ANRP, Crinuta Dumitrean, fostii vicepresedinti Catalin Teodorescu (PNL) si Marko Attila (UDMR), ajunsi intre timp deputati. Dragos Bogdan si Lacramioara Alexandru intregesc lista fostilor membri ai ANRP urmariti penal in acelasi dosar. Ei sunt acuzati ca in anul 2011 i-ar fi favorizat pe oamenii de afaceri Gheorghe Stelian, Valentin Visoiu si Adrian Andrici sa obtina despagubiri supraevaluate cu 62 de milioane de euro pentru proprietati pentru care acestia cumparasera drepturile litigioase de la proprietarii sau mostenitorii de drept. In aprilie 2014, un alt fost vicepresedinte al ANRP, Remus Baciu, a primit 5 ani de puscarie cu executare, pentru trafic de influenta. In august 2011, el a luat mita 270.000 de euro de la 3 petente pe care le-a favorizat in a obtine mai rapid depagubiri pentru un teren de 7.100 mp din Bucuresti. Femeilor li s-a stabilit despagubirea de 36 de milioane de lei inca din anul 2008, cand suma in lei echivala cu peste 10 milioane de euro, dar, abia cu spaga, dosarul le-a ajuns la plata in 2011, cand despagubirea li s-a devalorizat la 8,5 milioane de euro, din cauza caderii leului in fata monedei unice europene. In 17 aprilie 2014, DNA l-a trimis in judecata pe Catalin Dumitru, un alt fost vicepresedinte al ANRP. Procurorii il acuza ca a luat mita 1 milion de euro de la omul de afaceri Michael Muresan pentru a-l ajuta pe acesta sa obtina o despagubire de la stat de 5,2 milioane de euro. TOP beneficiari de despagubiri - "Stelu" in frunte Potrivit unui control efectuat de Curtea de Conturi la ANRP in perioada 2007-2012, statul a acordat despagubiri de circa 3 miliarde de euro in actiuni la Fondul Proprietatea. Dintr-un total de aproape 25.000 de dosare de despagubiri depuse la ANRP au ajuns efectiv la plata circa 7.400. Controlul Curtii de Conturi a avut loc in anul 2013 si a cuprins mai ales perioada 2009-2011, actuala conducere a ANRP cooperand cu Curtea de Conturi in aceste verificari. Cei mai mari cumparatori de drepturi litigioase pe Legea 18/1991, care se pare ca au facut un adevarat bussines din aceasta activitate, sunt: -Gheorghe Stelian. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 6 milioane lei, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat 377 milioane lei. Gheorghe Stelian (38 ani) este un apropiat al lui Dorin Cocos si al Elenei Udrea, cunoscut pentru afacerile imobiliare pe care le-a derulat, dupa cum relateaza presa. In urma cu aproape o luna, tabloidul CanCan a publicat fotografii de la o intalnire a "celulei de criza" a lui Truica, potrivit publicatiei, in plin scandal Microsoft. -Gheorghe Iaciu si Rotaru Mihai. Acestia au platit pentru drepturile litigioase circa 3 milioane lei, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat 35 milioane lei. Iaiciu este actionar semnificativ la compania imobiliara Impact. Developer. El a cumparat recent Molodva Mall din Iasi, potrivit Capital. Rotaru a cumparat drepturi litigioase ale Camerei de Comrt si Industrie Arges, potrivit publicatiei Gherila Urbana. -Popescu Ana. Aceasta a platit pentru drepturile litigioase circa 19 mii lei, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 1,7 milioane lei. Curtea de Conturi a constatat ca pe Legea nr. 10/2001 au fost cumparate drepturi litigioase, iar mostenitorii au primit sume derizorii fata de valoarea de la despagubire. Cei mai mari cumparatori de drepturi litigioase pe Legea 10/2001 sunt: -Schiopu Simu Horia. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 1,5 milioane dolari, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 466 milioane lei. Simu detine, impreuna cu Horia Pitulea, compania Cuprom Bucuresti, singura companie producatoare de cupru din Romania. (Sursa: Wikipedia). -Rotaru Mihai. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 750.000 euro, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 109 milioane lei; -Barbu Marius. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 500.000 euro, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 93 milioane lei; -Militaru Marius Bogdan. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 290.000 lei, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 44 milioane lei; -Nisiparu Irina Alexandrina. Aceasta a platit pentru drepturile litigioase circa 660.000 euro, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 36 milioane lei. Ea este sotia lui Mihai Rotaru si ar fi fost implicata in afaceri privind drepturi litigioase ale Camerei de Comert si Industrie Arges, conform publicatiei Gherila urbana. -Groza Daniel. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 420.000 lei, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 33 milioane lei; -Osman Laurentiu. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 1,5 milioane euro, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 30 milioane lei.

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000