Cei pe care ii criticam au devenit deja imuni. Isi apara pozitiile cu o incrancenare iesita din comun. Un lucru insa ii deranjează la culme: sa le spui adevarul in fata. Dar mai ales sa-l afle si altii. Cu cat stim mai multi ce fac ei, cu atat sunt mai vulnerabili.



-----
Cum sa citesti CORECT eticheta unui produs

Cum sa citesti CORECT eticheta unui produs

Romanii consuma anual circa 9-10 kg de mezeluri, potrivit reprezentantilor Asociatiei Romane a Carnii. Din totalul vanzarilor de mezeluri, ponderea cea mai mare o detin salamurile, cu 40%, urmate de carnati si crenvursti, cu 20% si parizer, cu 15%. Din dorinta ca alimentele, in special carnea si preparatele din carne, sa aiba un aspect mereu fraged si un termen de valabilitate cat mai mare, multi producatori aleg sa foloseasca potentiatori de gust si aditivi alimentari care ajuta la mentinerea aspectului proaspat. Mai mult, medicii nutritionisti afirma ca unii producatori adauga sorici, apa, grasime si tendoane, in cantitati mai mari decat ingredientul de baza, carnea. Aspectul este sesizat si in raportul de activitate al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC), potrivit caruia o mare parte dintre alimentele vandute in comert nu respecta normele de etichetare si de conformitate impuse de legislatia in vigoare. In plus, desi conform etichetei, carnea este ingredientul principal al multor preparate, analizele de laborator realizate de cei de la ANPC arata ca aceste alimente contin resturi de tesut muscular. Produse ca parizerul, crenvurstii, salamul de vara aveau un continut de proteine mai mic cu 2% fata de prevederile legale, semn ca la prepararea lor s-a folosit foarte putina carne. De exemplu, un parizer de curcan continea de fapt emulsie de sorici si slanina de porc, iar un crenvursti de curcan avea 60% carne porc si 15 % curcan. Datele ANPC arata ca in 2010 au fost prelevate 367 de probe de la diferite produse alimentare, inclusiv preparate din carne si s-a constatat ca la 39,8% dintre probele examinate nu s-au repectat prevederile legale in vigoare. Proceduri de falsificare Industria alimentara din mileniul III pune mult accent pe felul in care arata un preparat si mai putin pe calitatea nutritiva a acestuia. Nerespectarea retetelor traditionale duce la aparitia falsurilor, care invadeaza tot mai mult domeniul alimentar, avertizeaza specialistii. Reprezentantii procesatorilor de carne spun ca in domeniu exista inca din 2006 norme clare de comercializare, care stabilesc parametrii de calitate obligatorii, indicand printre altele cantitatile de apa, grasimi, colagen si aditivi admise. "Normele sunt stabilite de Ministerul Agriculturii, Ministerul Sanatatii, ANPC, ANSVSA. Nu pot spune ca nu exista si contravenienti, care nu respecta retetele, dar fenomenul nu trebuie generalizat. Aceasta norma nu este aplicabila decat produselor fabricate in Romania, nu si celor aduse din import. Unii producatori depasesc cantitatea de grasime sau apa, unii nu scriu pe eticheta faptul ca produsul contine MSM (carne procesata mecanic-n.r), cunoscut anterior sub denumirea de MDM", a declarat Mihai Visan, vicepresedintele Asociatiei Romane a Carnii. Directorul Institutului de Cercetari Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, a realizat o lista a celor mai intalnite practici de falsificare a carnii si produselor derivate. Otrava din mezeluri a— Carnea de calitate superioara este inlocuita cu carnea de calitate inferioara. "Carnea este substituita cu MDM - carne dezosata mecanic, care are o valoare biologica scazuta. in plus, aceasta tocatura din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slaba calitate", indica medicul nutritionist. Adaugarea de condimente si aditivi alimentari care au capacitatea de a masca carnea alterata. "Odata ce aceste E-uri sunt adaugate, carnea alterata este prelucrata si folosita la obtinerea altor produse", mai spune specialistul. Carnea de porc este amestecata cu carne de magar, nutrie, cal, dar si de la alte specii necomestibile precum pisica sau caine. "Fiecare ingredient trebuie mentionat pe eticheta. Exista cazuri in care producatorii nu mentioneaza originea carnii", completeaza nutritionistul. Carnatii, mezelurile, salamurile si jambonul sunt adesea falsificati. Acestia au in compozitia lor sorici, grasime, tendoane, urechi, stomace - ingrediente care nu au ce cauta in cantitati mari. Carnea sau preparatele de carne contin aditivi alimentari pentru retinerea apei, printre care se numara guma caragenan - cunoscuta si sub numele de E 407, coloranti precum E 120 - cunoscut si sub numele de carmin, amidon si soia. "Amidonul este o asociere nerecomandata cu proteinele animale, deoarece impiedica digestia acestora, stimuland balonarea si procesele de putrefactie colonice care cresc riscul de cancer de colon. Aceasta asociere a proteinei animale cu amidon si grasimi animale accelereaza si aparitia supraponderalitatii si obezitatii. Diabeticii trebuie sa ia in considerare amidonul continut in astfel de produse", precizeaza medicul. Inlocuirea proteinei din carne cu proteina vegetala este o alta procedura de falsificare a preparatelor din carne. "Salamul de vara, carnatii, parizerul, carnea tocata, pasta de mici, slanina, costita sunt cele mai frecvente alimente care sunt supuse acestei proceduri", indica prof. dr. Mencinicopschi. "Carminul este un aditiv alimentar prevazut in regulamentele privind alimentele, unii producatori il folosesc, altii nu il folosesc. Parerea mea este ca nu are sens economic falsificarea unor produse din carne folosind cantitati mai mari din anumiti aditivi decat necesarul din punct de vedere tehnologic. Aici intervine ANSVSA, care are rol de a sanctiona folosirea altor aditivi decat cei care trebuie", spune Visan. Mezelurile din comert contin multa apa si grasime Cele mai ieftine mezeluri sunt si mai nesanatoase, sustine directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Multe dintre mezelurile de pe piata contin cantitati impresionante de apa si grasime, infime de carne si generoase de E-uri. "Primul lucru la care trebuie sa ne uitam este eticheta compozitionala. Trebuie sa stim ca pe eticheta, ingredientele sunt trecute in ordinea cantitatilor folosite. Astfel, daca vedem ca primul e apa, e evident ca acesta este ingredientul care primeaza. Cele mai de proasta calitate mezeluri contin, dupa apa, grasimea si carnea MDM, adica dezosata mecanic, care contine resturile care au ramas pe carcase ", a explicat nutritionistul. Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, in mare parte, de faina de soia sau de amidonul de cartofi, care se gasesc in 40% din compozitia unui parizer ieftin sau a unui salam. "Soia in stare pura, nemodificata genetic, a ajuns sa fie cel mai sanatos ingredient dintr-un salam. Amidonul, in schimb, chiar n-are ce cauta intr-un produs din carne", indica specialistul. Lista ingredientelor de evitat In majoritatea mezelurilor, gasesti mari cantitati de grasime. "Grasime multa, sorici mult, foarte multe grasimi satuarate care ne ingrasa si cresc nivelul colesterolului. Sa ii dai unui copil multe mezeluri de proasta calitate este ca si cand i-ai da toata ziua grasime si soric", atrage atentia directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Un alt ingredient de baza este apa. Pentru ca apa sa poata fi folosita in cantitati mari in mezeluri este nevoie de un gelifiant, caragenanul, cunoscut si sub numele de E407. "Este un extras din alge marine, care retine apa si tu cumperi, astfel, apa la pretul carnii. Exista studii noi care arata ca E407 ar putea fi responsabil pentru aparitia cancerului colorectal", spune Mencinicopschi. Guma de guar este tot un gelifiant si este tot nesanatoasa in cantitati mari si pe termen lung. Carnea MDM sau carnea dezosata mecanic este prezenta in multe dintre mezeluri. "Aceasta tocatura din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slaba calitate. in unele tari europene, ea nu poate fi folosita decat in fabrica in care a fost produsa, ea nu poate fi congelata si trimisa din loc in loc asa cum se intampla in Romania", spune Mencinicopschi. Nitritul si nitratul de sodiu, E250 si E251, impiedica dezvoltarea bacilului botulinic si dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisanta. "Pot duce insa la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. In multe zone din Romania nitratii sunt prezenti si in apa de baut si pot avea consecinte grave asupra sanatatii. in cazul sugarilor, urmarile sunt tragice, pentru ca acestia blocheaza hemoglobina si copiii mici pot sa moara prin asfixiere celulara", mai spune medicul. Monoglutamatul de sodiu, E621, are capacitatea de a face mancarea irezistibila. insa si toxica, apreciaza specialistii in nutritie. Cresterea calitatii gustative a alimentelor perturba un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinta umana - acela al echilibrului dintre satietate si foame. Iar daca ingeram cantitati maride alimente care contin glutamat, putem suferi de ameteli, dureri de ca si senzatii de greata, avertizeaza nutritionistul. Mezeluri, mai sanatoase acum cateva zeci de ani Daca in ziua de azi mezelurile contin doar urme de carne, in urma cu cateva decenii retetele erau respectate in totalitate. Directorul Institutului de Cercetari Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, a facut un inventar al ingredientelor folosite in mezeluri, in Romania, cu cateva decenii in urma. "Iata cum arata o reteta de crenvursti de vita, in 1962. Pentru o suta de kilograme, se foloseau 70 kg de carne de vita calitatea I, 30 kg de slanina, 50 de grame de piper, 30 de grame de nucsoara, boia de ardei si usturoi. Amestecul era apoi introdus in intestine de ovine. In 1967, reteta pentru 100 kg de carnati proaspeti era urmatoarea: carne semigrasa de porc, 100 kg, 250 gr de piper, 250 gr usturoi, 2 kg de sare si mate subtiri de porc", spune Mencinicopschi. Salamurile facute in ziua de azi contin aditivi care imita gusturile condimentelor, zahar, nitrati, nitriti, carmin, glutamat de sodiu - cunoscut si sub denumirea de E 261 si faina de soia in proportie de 20%. Slanina si soriciul se gasesc in proporti de 60% in acest preparat de carne, urmate de carne de calitate inferioara, in proportie de 17%, conchide nutritionistul. Romanii, ingrijorati de aditivii din mancare, bulgarii si ungurii, de reziduurile provenite din pesticide Potrivit unui Eurobarometru care a avut ca tema principalele ingrijorari ale populatiei in legatura cu problemele si riscurile asociate alimentelor, realizat la sfarsitul anului 2010, romanii considera ca cea mai ingrijoratoare problema o reprezinta aditivii din mancare si bauturi. Acelasi rezultat s-a inregistrat si in Polonia. in schimb, bulgarii, italienii si ungurii si-au manifestat ingrijorarea cu privire la reziduurile provenite din pesticide. In cadrul sondajului, respondentii au avut la dispozitie 17 raspunsuri, dintre care cel mai des invocate au fost cele privind reziduurile provenite din pesticidele din agricultura, resturi de antibiotice, reziduuri de hormoni din carne. Potrivit sondajului, in aproape toate tarile, populatia si-a manifestat ingrijorarea cu privire la siguranta alimentatiei, in timp ce locuitorii din Finlanda, Suedia si Marea Britanie s-au aratat ingrijorati pentru bunastarea animalelor.

Comentarii

- Dacă acționezi cu maturitate și considerație pentru alți utilizatori, ar trebui să nu ai nici o problemă.
- Nu fi neplăcut! Demonstrează și împărtășește informațiile, înțelepciunea și umorul pe care știm că le posezi.
- Ia o parte din responsabilitatea pentru calitatea convorbirilor în care ești participant.

Vă mulțumim!


2019
martie (3)
2018
martie (3)
mai (2)
2017
martie (6)
2016
martie (141)
aprilie (64)
mai (44)
iunie (36)
iulie (30)
august (35)
2015
martie (110)
aprilie (46)
mai (38)
iunie (65)
iulie (68)
august (69)
octombrie (116)
2014
februarie (141)
martie (102)
aprilie (72)
mai (105)
iunie (94)
iulie (50)
august (63)
2013
martie (102)
aprilie (115)
mai (88)
iunie (65)
iulie (80)
august (129)
octombrie (147)
noiembrie (132)
2012
ianuarie (149)
martie (53)
aprilie (33)
mai (40)
iunie (30)
iulie (17)
august (19)
2011
decembrie (154)
2009
ianuarie (547)
februarie (649)
martie (361)
aprilie (308)
mai (243)
iunie (362)
iulie (256)
august (170)
octombrie (150)
2008
iulie (1)
august (10)
decembrie (174)
0000